Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Iosua 11:16 - Biblia în versuri 2014

16 În felu-acesta, țara toată, De Iosua a fost luată: Muntele tot a fost luat, Ținutu-n miazăzi aflat, Țara Gosen, valea la fel Și muntele lui Israel – Cu câmpul și văile lui –

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

16 Iosua a luat astfel toată țara aceasta: muntele, tot Neghevul, toată țara Goșen, zona deluroasă, Araba și muntele lui Israel cu văile lui,

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Iosua a cucerit astfel toată acea zonă care cuprindea: regiunea muntoasă, tot Neghevul și tot teritoriul numit Goșen; apoi, regiunea deluroasă, Araba și teritoriul muntos al lui Israel cu văile lui,

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Iósue a luat toată țara aceasta: [ținutul] muntos, întregul Négheb, tot ținutul Goșén, Șefeláh, Arabáh, Muntele lui Israél și valea sa,

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Astfel, Iosua a luat toată țara aceasta, muntele, toată partea de miazăzi, toată țara Gosen, valea, câmpia, muntele lui Israel și văile lui,

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Și Iosua a luat toată țara aceea, ținutul muntos și toată miazăziua și toată țara Gosenului și șesul și câmpia și ținutul muntos al lui Israel și șesul lui,

Gade chapit la Kopi




Iosua 11:16
16 Referans Kwoze  

Deci, Iosua-ntregul ținut Al țări-atuncea l-a bătut, Din Cades-Barnea începând – Prin Gaza și Gosen trecând – Până la Gabaon apoi, Iar de acolo, înapoi.


A avut parte de câmpie, De munți și de costișa lor, De văile râurilor Și-n urmă, parte a avut Și de-al pustiului ținut. Spre miazăzi au stăpânit Țara poporului Hetit, Ținutul Amoriților, Ținutul Canaaniților, Ținutul neamului Hevit, Precum și-al celui Iebusit. Și țara Fereziților Era în stăpânirea lor.


Cu Anachimii, mai apoi, A purtat Iosua război, Până când el i-a nimicit. Ținutu-n care-a locuit Neamul acela cuprindea Întinderi mari, căci începea Din muntele Hebronului Și ajungea hotarul lui, Pân’ la Debir, Anab și-apoi, Pe coastă se-ntorcea-napoi, În muntele lui Israel Și-n Iuda. Iosua, astfel, Îi șterse cu desăvârșire, Din țara care, moștenire, S-a dat pentru al său popor.


Munți ai lui Israel, apoi, Și crengi și roade veți da voi, Pentru poporul Meu cel care, Drept Israel, nume, își are. Aceste lucruri prorocite, Aproape-s de a fi-mplinite.


Muntele-acela e aflat În Israel. Acolo ea, Lăstari și rod, are să dea. Ajunge-va cedru măreț Și fi-va de un mare preț, Căci păsările vor veni Și-n umbra lui s-or odihni. Tot ceea ce e-naripat, Odihna o va fi aflat La umbra ramurilor lui.


La împăratul cel de frunte – La miazănoapte-aflat de munte – La împăratul din câmpie – Care-a domnit, precum se știe, La miazăzi de locul care Drept Chineret, nume, își are – La cei ce-n vale se aflau, La cei care împărățeau Pe înălțimea Dorului Către apusul soarelui,


Când cei care-au împărățit, Peste Iordan, au auzit De tot ceea ce s-a-ntâmplat, O hotărâre au luat: Pe cei ce stau peste Iordan, Pe coasta mări spre Liban, Pe coasta munților în vale – Pe toți deci – au găsit cu cale, În grabă, ca să îi unească, Să poată să se-mpotrivească Feciorilor lui Israel Și să le țină piept. Astfel, Hetiții și cu Amoriții, Heviții și cu Iebusiții, Poporul Canaaniților Și neamul Fereziților,


Nimeni, cu viață, n-a scăpat, Căci Iosua-ntregul ținut Al țări-atuncea l-a bătut, Chiar de pe munte începând – Spre miazăzi – și ajungând De pe costișe, în câmpii. În urma ăstor bătălii – Dintre cei care s-au aflat În țară – nimeni n-a scăpat Cu viață, căci orice suflare Fusese ștearsă de sub soare, Așa precum a poruncit Domnul, atunci când i-a vorbit.


Iosua, astfel, a-mplinit Ceea ce i s-a poruncit Lui Moise – robul Domnului – Care-a lăsat – la rândul lui – Lui Iosua, porunca dată De Domnu-n vremea-ndepărtată.


Cum neamuri, El a izgonit Din fața lor și-a împărțit Țara, s-o ia în stăpânire Spre a rămâne moștenire A semințiilor pe care Neamul lui Israel le are.


Pământurile stăpânite De neamuri, fost-au dăruite Poporului. În acest fel, Stăpân ajuns-a Israel, Pe roadele ce se vădeau Că ale altora erau.


Întoarceți-vă, acum, voi. La muntele-Amoriților, Să plece dar, al Meu popor, Și-n toate-mprejurimile. Să împânziți câmpiile, Să vă urcați pe munte-apoi, Să coborâți, în vale, voi; Spre miazăzi, să vă-ndreptați Și pe al mării mal să stați. Să intre dar, al vost’ popor, În țara Canaaniților, Iar din Liban, veți merge voi, Până la Eufrat apoi.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite