Iona 4:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Domnul, pe Iona, l-a-ntrebat: „Faci bine că te-ai mâniat?”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁴ Domnul a răspuns: ‒ Oare faci bine că te mânii?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Iahve i-a răspuns: „Oare faci bine că te mânii?”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Domnul i-a zis: „Este oare bună furia ta?”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ Domnul a răspuns: „Bine faci tu de te mânii?”

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ Și Domnul a zis: Oare faci bine că te mânii?

Iona 4:4 Referans Kwoze

Matei 20:15

Sau, oare, nu-mi e-ngăduit Să fac ce vreau, cu ce-i al meu? Ori nu cumva, pentru că eu Sunt bun, ești tu, acuma, rău, Căci bolnav este ochiul tău?”

Iona 4:9

Dar Dumnezeu l-a auzit Și cu blândețe i-a vorbit: „Faci bine că te-ai mâniat Pentru acest arbust uscat?” Iona a zis mânios foarte: „Fac bine! Da, până la moarte, Că mă înfurii! Așa-s eu!”

Miheia 6:3

„Ce ți-am făcut, popor al Meu? Cu ce te-oi fi ostenit Eu? Haide, răspunde-Mi negreșit!

Numeri 20:24

„Aron va fi adăugat, Lângă ai săi” – Domnul a zis. „În țara care am promis Că o voi da lui Israel, Nu va putea să intre el, Pentru că v-ați împotrivit Poruncilor ce le-ați primit Când la Meriba ați șezut Și n-ați făcut ce v-am cerut.

Geneza 4:6

Domnul, văzând că e furios, I-a spus: „Geaba ești mânios.

Iov 36:18

Să fii atent: din supărare, Să nu ajungi la disperare Și-apoi să fii de ea, împins Să faci batjocuri înadins Și nici prețul răscumpărării Să nu-ți șteargă firul cărării – Adică, prin a lui mărire, Tu să fii dus în rătăcire!

Iona 4:1

Lucrul acesta n-a plăcut, Deloc, atunci când l-a văzut, Lui Iona. El s-a mâniat

Iona 4:3

Acuma Doamne, Te rog eu, Ia-mi viața, căci mai mult doresc Să mor, decât să mai trăiesc!”

Iona 4:5

Iona orașu-a părăsit; S-a așezat la răsărit Și un umbrar și-a înjghebat. Apoi, la umbra lui a stat Fiindcă a voit să știe Ce soartă are să îi fie, Cetății, de la Domnul, dată.

1 Regi 21:4

Ahab, atunci, s-a întristat Și către casă a plecat. Cuvintele ce le-a rostit Nabot, adânc, l-au răscolit, Căci el spusese: „domnul meu, Să mă ferească Dumnezeu, Să-nstrăinez această vie! Nu pot ca să ți-o dărui ție, Căci via ce o stăpânesc, De la părinți o moștenesc!” Ahab, în casă, a intrat Și s-a trântit, furios, pe pat.