Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Ioan 8:53 - Biblia în versuri 2014

53 Sau, decât tatăl nostru, oare – Decât Avram – ești Tu, mai mare? Ori, toți prorocii, precum zici, Pe lângă Tine, sunt mai mici? Cum poți, în ăst fel, să vorbești? Dar cine Te crezi Tu, că ești?”

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

53 Doar nu ești Tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit? Și profeții au murit! Cine pretinzi Tu că ești?

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

53 Tu insinuezi că ai fi mai mare decât strămoșul nostru Avraam care (totuși) a murit. Pretinzi că ești mai mare chiar decât profeții care și ei au murit. Cine Te consideri că ești?”

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

53 Oare ești tu mai mare decât părintele nostru Abrahám, care a murit? Și profeții au murit. Cine te crezi?”.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

53 Eşti oare Tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit? Şi profeţii au murit. Cine pretinzi că eşti?”

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

53 Doar n-ai fi Tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit? Și decât prorocii, care de asemenea au murit? Cine te crezi Tu că ești?”

Gade chapit la Kopi




Ioan 8:53
14 Referans Kwoze  

Decât al nost’ părinte, oare – Decât e Iacov – ești mai mare? Căci el, fântâna, a făcut Și-apoi, din ea, toți au băut: El însuși și feciorii lui, Cu turma și cireada lui.”


Din patriarhi – ca trup – apare Hristos – Acela care poate Să fie mai presus de toate – Și-i Dumnezeu adevărat, Cel ce e binecuvântat Acum, în anii care vin, Și-n vecii vecilor. Amin!”


„Luați-L voi!” – zise Pilat – „Căci, nici o vină, n-am aflat, În El!” Iudei-au spus apoi: „O Lege, însă, avem noi Și, după Lege, omu-Acel E vrednic ca să moară! El, Pe Sine, S-a făcut, mereu, Că Fiu Îi e, lui Dumnezeu!”


Norodu-atuncea I-a vorbit: „Din Lege, noi am auzit, Cum că Hristos rămâne-n veci, Și-i drept ce scrie-n Lege. Deci, Atuncea, cum de-ai arătat Că Fiul trebuie-nălțat” Cine-I dar Fiul omului?”


„Nu pentru o lucrare bună” – Ziseră ei – „vor toți, să pună, Mâna, pe pietre, ca – în Tine – Să dea, precum Ți se cuvine, Ci pentru faptul că hulești, Când Tu – un om – Te-asemuiești Cu Dumnezeu! Ai îndrăznit, Chiar Dumnezeu, de Te-ai numit!”


Iisus le-a zis: „Luați aminte, Căci Eu sunt mai de dinainte De a se naște-Avram, al vost’. Da, da, ‘naintea lui, am fost!”


Iudeii, când L-au auzit, Și mai mult, moartea, I-au dorit, Pentru că El a dezlegat, Ziua lor, sfântă, de Sabat, Și pentru că zicea, mereu, Că Fiu Îi e, lui Dumnezeu, Făcându-Se – prin vorba Lui – Deopotrivă, Domnului.


Aici, însă, e Unul care E – decât Templu – mult mai mare.


Căci un Copil ni s-a născut, Un Fiu – acum – a apărut, Iar al Său umăr o să fie Sprijin – mereu – pentru domnie. Acest Copil va fi chemat „Sfetnic”, precum și „Minunat”. Îl vor numi „Dumnezeu tare” Sau „Domn al păcii”, după care Va fi chemat – luați aminte – „Al veșniciilor Părinte”.


Să nu gândiți ca un nebun: „Avram ni-e tată”, căci vă spun, Domnul, din aste pietre, vii – Pentru Avram – ridică fii.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite