Ioan 8:41 - Biblia în versuri 201441 Ce fel de fapte faceți? Iată Că faceți, ca al vostru tată.” „Nu din curvie, noi suntem Născuți” – ei au răspuns – „Avem Un singur Tată: Dumnezeu!” Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească41 Voi faceți deci faptele tatălui vostru. Atunci I-au zis: ‒ Noi nu suntem născuți din preacurvie. Avem un singur Tată: pe Dumnezeu! Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 201841 Voi faceți faptele tatălui vostru.” Ei I-au zis: „Noi nu suntem copii rezultați din adulter, ci avem un singur Tată și Acela este Dumnezeu!” Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 202041 Voi faceți faptele tatălui vostru”. Ei i-au zis: „Noi nu suntem născuți din desfrânare; avem un singur tată: pe Dumnezeu”. Gade chapit laRomână Noul Testament Interconfesional 200941 Voi faceţi faptele tatălui vostru.” Ei au zis: „Noi nu suntem născuţi din adulter. Avem un singur tată: pe Dumnezeu.” Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu41 Voi faceți faptele tatălui vostru.” Ei I-au zis: „Noi nu suntem copii născuți din curvie; avem un singur Tată: pe Dumnezeu.” Gade chapit la |
Ioan 8:41
17 Referans Kwoze
Nu Dumnezeu vă este Tată, Ci diavolul, pentru că, iată, Că voi, cu toții, vă siliți, Ca poftele, să-i împliniți. El, ucigaș, s-a arătat, De la-nceput și nu a stat În adevăr, fiindcă-n el Nu este adevăr, defel. Întotdeauna, când mințește, Din ale sale doar, vorbește. În acest fel, ni se arată Că este al minciunii tată.
Iuda, și el – neîndoios – S-a arătat necredincios. Iată, în Iuda, printre voi – Și în Ierusalim apoi, Așa cum bine e știut – O urâciune s-a făcut, Fiindcă Iuda a spurcat Ceea ce fost-a închinat Doar Domnului – ce se vădește Precum că Domnul mult iubește – Luând pe fiica cea pe care Un dumnezeu străin o are.
Un fiu, pe tată, l-a cinstit, Iar sluga pe acela care Îl știe că stăpân îl are. Dacă Îmi spuneți că sunt Tată, Unde Îmi este cinstea dată, Cinstea care Mi se cuvine? Dar unde e frica de Mine, Dacă Stăpân Îmi spuneți voi?” – A zis al oștii Domn, apoi. Răspundeți dar, acum, cu toți, Voi cei care sunteți preoți, Cari Numele-Mi nesocotiți Și să-ntrebați mai îndrăzniți: „Cu ce-am nesocotit noi, oare, Numele Tău Cel sfânt și mare?”
În gânduri adâncit eram Și în a Mea sine ziceam: „Cum să te pun printre acei Cari se vădesc aleși ai Mei Și să te trec la moștenire, Ca să poți pune stăpânire Pe țara ‘ceea minunată Care-i podoabă nestemată – Podoabă a podoabelor – A tuturor neamurilor? Credeam că Îmi vei spune „Tată!” Și n-ai să te abați, vreodată, Din calea Mea și-al Meu cuvânt.
Piblisite