5 Lâng-o cetate, S-a oprit – Sihar, aceasta s-a numit – Cetate care s-a aflat Lângă ogorul ce-a fost dat Lui Iosif, de către-al său tată – Iacov – în vremea-ndepărtată.
Când, din Egipt, a fost scăpat, Cu el, poporul a luat Trupul lui Iosif, după care, A lui Israel adunare, Chiar la Sihem, l-a îngropat, Pe locul ce-a fost cumpărat De către Iacov, vânzători Fiind ai lui Hamor feciori Din cari, în lume, s-a-ntrupat Cel cari Sihem a fost chemat. O sută de chesita dase Iacov, atunci când cumpărase Pământul, iar acea moșie Ajuns-a dată ca să fie, Drept parte, fiilor pe care Iosif, pe-acest pământ, îi are.
Ogorul unde-a ridicat Cortul întâi, l-a cumpărat De la copiii lui Hamor. O sută de chesita, lor, Pentru pământ, le dete plată – Hamor e al lui Sihem tată. După ce târgul l-a-ncheiat,
Decât al nost’ părinte, oare – Decât e Iacov – ești mai mare? Căci el, fântâna, a făcut Și-apoi, din ea, toți au băut: El însuși și feciorii lui, Cu turma și cireada lui.”
Vorbele care le-a spus el, Despre altarul din Betel, Să știți că au să se-mplinească Și au ca să se năruiască Toate-nălțimile pe care Samaria, acum, le are.”