Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Ioan 4:41 - Biblia în versuri 2014

41 Crescuseră, în număr mare, Samaritenii locului, Care-au crezut cuvântul Lui.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

41 Mult mai mulți au crezut apoi datorită cuvintelor Lui

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

41 Auzind cuvintele lui Isus, mult mai mulți au crezut în El.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

41 Și cu mult mai mulți au crezut pentru cuvântul lui.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

41 Mult mai mulţi au crezut datorită cuvântului Său

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

41 Mult mai mulți au crezut în El din pricina cuvintelor Lui.

Gade chapit la Kopi




Ioan 4:41
13 Referans Kwoze  

Putere, veți primi apoi, Când Duhul Sfânt o să coboare, Din ceruri, peste fiecare, Și-n felu-acesta, întăriți, Martorii Mei, aveți să fiți, Aici, chiar unde ne găsim – Adică în Ierusalim – Precum și în toată Iudeea, Samaria, iar – după-aceea – Pe-ntinderea pământului, Până la marginile lui.”


Însă, când Filip a intrat, La ei și când a cuvântat, De Evanghelia Domnului Și despre cea a Numelui Cel Sfânt al lui Hristos Iisus, Samaritenii, toți, s-au dus La el, și fost-au botezați, Atât femei, cât și bărbați.


Sfârșind de propovăduit Cuvântul Domnului, cei doi Apostoli, s-au întors, apoi, Către Ierusalim, vestind Iar Evanghelia, și vorbind, Mereu, Samaritenilor În satele din drumul lor.


Vă spun dar, să luați aminte, Că duhul, viață, dăruiește, Iar carnea nu vă folosește Chiar la nimic; Cuvântul Meu E duh și viață, tot mereu.


Nici o făptură nu se-ascunde, De El, căci – peste tot – pătrunde. Nimic nu e acoperit, Ci totu-i gol, necontenit, Față de Cel cu care noi Avem de-a face, să știți voi.


Atunci, pe gânduri, n-au mai stat, Ci au făcut precum au spus Și, spre Ierusalim, s-au dus. Biserica i-a însoțit Până cetatea-au părăsit, Urmând drumul Feniciei Și-apoi cel al Samariei. Pe unde au trecut, mereu, De-ntoarcerea la Dumnezeu A Neamurilor, au vorbit. Mari bucurii au dăruit, În orice loc, în calea lor, În rândurile fraților.


Pe Acel om?!” Aprozi-au spus: „Pe nimeni n-am mai auzit, Vreodat’, ca El, să fi vorbit. Astfel de om, n-am mai văzut.”


Uimiți erau, peste măsură, De marea Lui învățătură, Toți cei ce-n Templu, se găseau Și vorbele Îi ascultau.


În vremea care o să vie, Nicicând, toiagul de domnie, Nu se va-ndepărta de el. La fel va fi și cu acel Toiag de cârmuire, care, El îl va ține la picioare, Până când Șilo se ivește” – Numele Lui se tălmăcește „Mesia”. „De cuvântul Lui, Popoarele pământului – În vremile ce au să vie – Vor asculta, în veșnicie.


La El, Samariteni-acei, S-au dus, rugându-L ca, la ei, Să mai rămână. De-al lor glas, El ascultă și-a mai rămas, Acolo, două zile-n care


Femeii, mulți, apoi, i-au spus: „Acum, noi credem, în Iisus, Nu din pricina spusei tale, Ci datorită vorbei Sale, Pentru că noi L-am auzit Și-astfel, cu toți, ne-am lămurit Că Acest om, Hristosul, este – Mântuitorul lumi-aceste.”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite