Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Ioan 4:36 - Biblia în versuri 2014

36 Cel care seceră, primește Plată și roade-agonisește, Pentru o viață-n veșnicie, Să aibă, astfel, bucurie, Atât cel care-a semănat, Precum și cel ce-a secerat.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

36 cel ce seceră primește răsplată și strânge rod pentru viață veșnică, pentru ca și cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure împreună.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

36 Cine seceră, este retribuit și adună recolte pentru viața eternă; pentru ca atât Cel care seamănă, cât și cel care seceră, să experimenteze bucurie în același timp.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

36 secerătorul își primește plata și adună roadele spre viața veșnică, pentru ca semănătorul să se bucure la fel cu secerătorul.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

36 Cel care seceră primeşte plată şi strânge rod pentru viaţa veşnică, aşa încât şi semănătorul şi secerătorul să se bucure împreună.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

36 Cine seceră primește o plată și strânge rod pentru viața veșnică, pentru ca și cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure în același timp.

Gade chapit la Kopi




Ioan 4:36
20 Referans Kwoze  

Multe momente au fost când, Iată, că am avut de gând Ca să ajung până la voi Și să culeg vreun rod apoi, Așa precum am mai făcut Cu alții, însă, n-am putut. De câte ori am încercat, Fost-am, mereu, împiedicat.


Acuma dar, când vă găsiți, De tot păcatul, izbăviți – Și ați ajuns a fi, mereu, Robi numai pentru Dumnezeu – Ați dobândit – ca rod – sfințirea Și-apoi, în urmă, nemurirea, Căci viața cea vremelnică Se varsă-n viața veșnică.


Dar înțelepții strălucesc, Cu strălucirea cea pe care Doar cerul necuprins o are. Aceia cari vor da povețe Și cari pe mulți o să-i învețe Să umble în neprihănire, Vor dobândi o strălucire Asemeni stelelor și deci, Vor străluci în veci de veci.


Neprihănit e-al vieții pom; Când înțelept este un om, Suflete multe dobândește.


Atent să fii, la a ta cale, Și-asupra-nvățăturii tale, Pe care-acuma, tu o ai Și pe cari, altora, o dai. În aste lucruri, tot mereu, Să stăruiești dar, dragul meu, Căci numai astfel – negreșit – Tu vei ajunge mântuit, Iar mântuire-or căpăta Și cei ce te vor asculta.”


Cine-i nădejdea ce-o simțim, Ori bucuria ce-o primim, Sau cine e cununa care, A noastră slavă, doar o are? În fața lui Iisus, apoi, Nu sunteți, toate-acestea, voi? Nu ne sunteți, mândrie, oare, Atunci când Domnul va apare?


Înșelător câștig primește Cel rău; celui cari răspândește Neprihănirea, îi e dată Dreaptă și-adevărată plată.


Acel om care va lăsa Pe tatăl sau pe mama sa, Sau frați, sau case, sau surori, Neveste, holde, sau feciori – Pentru-al Meu Nume – însutit Are să fie răsplătit, Iar viața lui vremelnică, Schimbată-n viață veșnică.


Cel care crede-n al Său Fiu, În vecii vecilor, e viu, Căci viață veșnică primește; Dar cel care-L nesocotește – Deci nu crede în Fiul Lui – Simți-va mâna Domnului, Cum îl apasă, cu mânie, Și șters, din viață, va să fie.”


Însă, din apa ce-o dau Eu, Acela care o să bea, În veac, nu va simți setea, Căci apa Mea se va preface – În cel care o bea și-i place – Într-un izvor ce-o să țâșnească În viața veșnică, cerească.”


Adevărat spun – Domnul vede – Celui ce-ascultă și-apoi crede, Cuvintele care le-am zis, Crezând în Cel ce M-a trimis, Veșnica viață-i va fi dată Și nu vine, la judecată.


Anume, grijă va avea, Atuncea, El, ca să le dea, Viața cea veșnică, cerească, Celor ce au să dovedească Precum că ei au căutat, Prin stăruință, ne-ncetat, În bine doar – strunindu-și firea – Slava și cinstea, nemurirea.


Iată că moartea e lăsată, Pentru păcat, a fi drept plată. Însă, acum, darul pe care, Pentru noi, Dumnezeu îl are, E viața veșnică – v-am spus – În Domnul nost’, Hristos Iisus.”


Dar dacă lucru-acesta-l fac, De bună voie, după plac, Atuncea știu că o răsplată, Urmează ca să-mi fie dată. Chiar dacă nu mi-ar fi plăcut – Și-n silă, eu l-aș fi făcut – Ar fi tot o isprăvnicie, Care, îmi este dată, mie.


Care-i, atunci, răsplata mea? Este ca Evanghelia, Fără de plată, s-o vestesc Și-apoi, să nu mă folosesc, De dreptul care este-al meu Și-n Evanghelie, îl am eu.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite