Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Ioan 2:2 - Biblia în versuri 2014

2 Mai fost-a invitat, aici, Iisus, cu ai Săi ucenici.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

2 La nuntă fuseseră chemați și Isus cu ucenicii Săi.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 La nuntă, împreună cu Isus fuseseră invitați și discipolii Săi.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 A fost chemat și Isus cu discipolii lui la nuntă.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

2 A fost chemat şi Iisus cu ucenicii Săi la nuntă.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Și la nuntă a fost chemat și Isus cu ucenicii Lui.

Gade chapit la Kopi




Ioan 2:2
30 Referans Kwoze  

Orice veți face, cu cuvântul, Cu fapta voastră, sau cu gândul, Să faceți voi, neîncetat, În Numele cel minunat Al Domnului Hristos Iisus, Iar Tatălui Celui de Sus, Tot prin al Său Nume, să știți, Necontenit, să-I mulțumiți.


Femeia care-i măritată, De-al ei bărbat, este legată, Neîncetat, de către Lege, Cât va trăi el – se-nțelege. Apoi – când soțul i-a murit – E liberă și – negreșit – Poate să se mărite iară, Însă, în Domnul, nu afară.


Căsătoria – să se știe – Mereu, în cinste, să se ție, Iar patul să fie curat, Ferindu-l de a fi spurcat. Căci Dumnezeu, și pe curvari Și-asemeni și pe preacurvari, Are ca să-i aducă-odată, La a Sa dreaptă judecată.


Fie că beți sau că mâncați, Ori faceți altceva, dragi frați, Să faceți totul, tot mereu, Spre lauda lui Dumnezeu.


„De câte ori n-ați săvârșit Acestea, pentru ai Mei frați, Micuți și foarte ne-nsemnați” – El le va spune – „căci n-ați vrut, Voi, Mie, nu Mi le-ați făcut!”


El le va spune, imediat: „Când ăstora mici frați ai Mei – Neînsemnați, șterși, mărunței – Aceste lucruri, le-ați făcut, Atuncea – trebuie știut – Că nu le-ați făcut lor, ci Mie!”


Cu nimeni, nu se va certa; Pe uliți, nu-I va asculta Nimenea glasul; de cumva,


Iată dar, că la ușă-s Eu, Și bat în ea. Dacă al Meu Glas, îl aude cineva, Și dacă va veni, cumva, Să Îmi deschidă – și Mă lasă – Atuncea, voi intra în casă Și voi cina cu omu-acel, Iar el, cu Mine-n acest fel.


Când vinul, tot, s-a isprăvit, A mers Maria și-a vorbit, Cu al ei Fiu, deci, cu Iisus: „Nu mai e vin!”, iar El a spus:


Apoi, de mama Sa-nsoțit, De frați și ucenici, grăbit, Spre Capernaum, S-a-ndreptat, Unde, câteva zile-a stat.


Discipolii și-au amintit, Ce – din vechime – fost-a scris, Prin prorocie, când s-a zis: „Râvna Mă mistuie, pe Mine, Pentru-a Ta casă, pentru Tine.”


De-aceea, când a înviat Din morți, și-apoi S-a arătat Discipolilor, negreșit, Că ei, cu toți, și-au amintit De vorbele ce le rostise, Când, despre Templu, le vorbise, Crezând tot ce-n Scripturi s-a scris Și ceea ce Iisus a zis.


Iisus veni, după aceea, Cu ucenicii, în Iudeea. Aici, în timpul cât a stat, Pe mult norod, a botezat.


Nu boteza, El doar i-a pus, Pe ucenici, ca să-i boteze Pe cei ce-au vrut să Îl urmeze.


Căci ucenicii Lui erau Plecați, cu toții, în cetate, De-ale mâncării, ca să cate.


Atunci, discipoli-ntre ei, S-au întrebat: „I-a dat, cumva, De-ale mâncării, cineva?”


Alt ucenic, Andrei numit – Frate cu Petru – a vorbit:


După ce toți s-au săturat, Pe ucenici, i-a îndemnat: „Strângeți fărâmele rămase.”


Primele umbre de-nserare Au coborât, când, înspre mare, Discipolii se îndreptară


Auzind vorba Domnului, Mulți, dintre ucenicii Lui, Au zis: „Ceea ce a vorbit, Acum, e de nesuferit. Aceasta este, prea de tot! Cari oameni, să o rabde, pot?”


Vorbele Lui, Îl părăsiră Mulți dintre cei ce L-au urmat, Până atunci, neîncetat.


Către cei doisprezece, El S-a-ntors și a vorbit astfel: „Iată, că am rămas doar noi. Nu vreți, ca să plecați, și voi?”


Iisus, atuncea, le-a vorbit: „Pe voi – cei doisprezece – Eu V-am adunat, în jurul Meu. Deși-am știut bine ce fac, Totuși, unul – din voi – e drac.”


Când, în acest fel, a vorbit, La Iuda, El S-a referit – La cel care iubea mult banul, La fiul lui Iscarioteanul – Cel care parte a făcut, Din rândul lor, dar L-a vândut.


Se-apropia. Către Iisus, Atuncea, frații Săi au spus: „Du-Te-n Iudeea, să Te vadă Ai Tăi discipoli și să creadă Lucrările care le faci. N-avem dreptate? De ce taci?


Cu sine-n Antiohia. Un an întreg, ei au luat, Parte, la adunări, și-au dat Învățătură, tuturor. Aicea – ucenicilor – Întâia oară, li s-a dat, Un nume nou. Ei s-au chemat „Creștini”. Deci, a pornit ăst nume, Din Antiohia, în lume.


Toți ucenicii au găsit, Că este foarte potrivit, Ca fiecare, dintre ei, Să dea fraților lor Iudei, După putință, ajutor.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite