Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Ioan 14:21 - Biblia în versuri 2014

21 Acela care Mă iubește, Poruncile, Mi le păzește. Acel, de care-s iubit Eu, Iubit va fi, de Tatăl Meu, Iar Eu îl voi iubi pe-acel Și-am să Mă las văzut de El.”

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

21 Cel ce are poruncile Mele și le păzește, acela este cel ce Mă iubește. Și cel ce Mă iubește va fi iubit de Tatăl Meu, iar Eu îl voi iubi și Mă voi arăta lui.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 Cine are poruncile Mele și le respectă, acela Mă iubește. Și cine Mă iubește, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi și Mă voi revela lui.”

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 Cine are poruncile mele și le păzește, acela mă iubește, iar cine mă iubește va fi iubit de Tatăl meu și eu îl voi iubi și mă voi revela lui”.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

21 Cel care are poruncile Mele şi le păzeşte acela Mă iubeşte. Iar cel care Mă iubeşte va fi iubit de Tatăl Meu şi Eu Îl voi iubi şi Mă voi arăta lui.”

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 Cine are poruncile Mele și le păzește, acela Mă iubește și cine Mă iubește va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi și Mă voi arăta lui.”

Gade chapit la Kopi




Ioan 14:21
43 Referans Kwoze  

„De Mă iubiți cu-adevărat, Poruncile ce vi le-am dat, Cu strășnicie, le păziți!


Căci dragostea de Dumnezeu Șade în a-I păzi, mereu, Poruncile ce ni le-a dat. Iar după cum am observat, Poruncile Lui nu sunt grele Și pot a fi păzite ele.


Acel care, Cuvântul Lui, Îl va păzi, a Domnului Iubire va ajunge-n el, Desăvârșită-n acest fel, Și, prin aceasta, arătăm, Cum că în El, noi ne aflăm.


Căci dragostea sălășluiește Acolo unde se trăiește După porunca Domnului. Aceasta e porunca Lui, În care vreau ca să umblați, Neîncetat, dragii mei frați, Așa precum ați auzit, De la-nceput, că s-a vorbit.


De ascultați necontenit De ceea ce v-am poruncit, Dacă o să-L iubiți mereu Și-o să-L slujiți pe Dumnezeu, Din toată inima apoi – Din suflet – Domnul, pentru voi,


Pe Tatăl Meu, căci vă iubește El Însuși, și vă dăruiește Ce vreți, pentru că M-ați iubit Și ați crezut că am venit, Chiar de la Domnul Dumnezeu.


Iisus, atunci, a cuvântat: „Mult mai ferice sunt – zic Eu – Cei care, al lui Dumnezeu Cuvânt, ascultă, Îl păzesc Și-ntocmai, Îl îndeplinesc.”


Prieteni Îmi sunteți, mereu, De faceți ce poruncesc Eu.


Iată dar, că la ușă-s Eu, Și bat în ea. Dacă al Meu Glas, îl aude cineva, Și dacă va veni, cumva, Să Îmi deschidă – și Mă lasă – Atuncea, voi intra în casă Și voi cina cu omu-acel, Iar el, cu Mine-n acest fel.


Ferice zic – fără-ndoială – La toți cei care straiu-și spală, Să aibă drept, la pomul vieții Și-apoi, în zorii dimineții – Ai lumii noi și minunate – Pe porți, să intre, în cetate!


Căci Dumnezeu, Cel care-a zis – Precum e, în Scriptură, scris – Luminii, ca „să lumineze Și, bezna, să o-ndepărteze”, În inimă, ne-a luminat, Ca noi să fim, neîncetat, În așa fel, încât, mereu, Lumina, de la Dumnezeu – Lumina cunoștinței Lui Și-a slavei Dumnezeului Care se află-n ceruri, sus – Să strălucească, în Iisus, Să-I lumineze a Sa față, Ca zorile, dând lumii, viață.”


Cel care are urechi bune, S-asculte-atent, ceea ce spune Duhul, Bisericilor: „Iată, Răsplata care-i va fi dată, Celui ce o să biruiască: Acela are să primească Mana ascunsă și, din ea, Ca să mănânce, va putea. O piatră albă, la sfârșit, Omul acel va fi primit. Un nume nou are să fie, În ea, săpat, pe care-l știe Numai acela cari, firește, Piatra aceea, o primește.”


Eu sunt în ei, iar Tu în Mine. Astfel, în chip desăvârșit, Ei vor fi una, negreșit, Iar lumea ști-va că Eu sânt Trimis de Tine, pe pământ Și că, pe ei, i-ai îndrăgit, Cum și pe Mine, M-ai iubit.


Să aibă numai bucurie Cei ce plăcere vor avea În nevinovăția mea, Și-apoi să zică, tot mereu: „Mărit să fie Dumnezeu, Căci El întotdeauna vrea, Robului Său, pace să-i dea!”


„Acum, și voi ați observat, Ce dragoste ne-a arătat Tatăl, când ne-a îngăduit, Copii ai Săi, de ne-am numit. Și chiar suntem copiii Lui. Suntem copiii Domnului, Chiar dacă lumea nu ne șie. Cum ar putea, altfel, să fie? Că nici pe El – cum am văzut Noi toți – ea nu L-a cunoscut.


Căci al tău Domn și Dumnezeu, În al tău mijloc e, mereu, Asemeni unui viteaz care Îți poate da ajutorare. El se va bucura de tine, Iar a Lui dragoste-L va ține Vesel numai și-nflăcărat Doar pentru tine, ne-ncetat.


Al nostru Domn, Hristos Iisus, Și Dumnezeu – Tatăl de Sus – Cari ne-a iubit, neîncetat, Și-apoi, prin al Său har, ne-a dat O mângâiere, pe vecie – Precum și o nădejde vie –


Domnul a zis: „Curând apare Un timp anume, vreme-n care Cu casele lui Israel Și de asemenea – la fel – Cu cele care-n Iuda sânt, Voi face un nou legământ.


El are să Mă proslăvească, Pentru că o să folosească Din ce-i al Meu și, pentru voi, El va descoperi, apoi.


N-am să vă las orfani, pe voi, Ci am să Mă întorc ‘napoi.


Domnul Iisus Hristos să fie, Cu duhul tău, pentru vecie. Harul, să îl aveți, din plin, În vecii vecilor! Amin.


Cu fețele, noi ne găsim, Descoperite, și privim Ca în oglindă, slava care, Marele nostru Domn o are, Și-ntr-o clipită-apoi – dragi frați – În chipul Lui, vom fi schimbați, Umblând, mereu, în slava Lui, Purtați de Duhul Domnului.”


În timp ce eu priveam la El, Domnul îmi spuse-n acest fel: „Ieși din Ierusalim! Grăbește, Pentru că nimeni nu primește, Mărturisirea, despre Mine,


De trei ori, eu am stăruit, La Domnul meu – căci am dorit Să-mi ia acest țepuș ascuns –


Moise i-a zis lui Dumnezeu: „Să Îți văd slava, doresc eu!”


De Domnul, tu vei fi iubit Și fi-vei binecuvântat, Sporind în număr, ne-ncetat. Atuncea, Domnul Dumnezeu Va binecuvânta, mereu, Rodul – din trupul tău ieșit – Precum și ceea ce-a rodit Pământul tău: grâul câmpiei Și untdelemnul, mustul viei, Rodul cirezilor de vite – Care pe câmp sunt risipite În număr mare – iar apoi, Și rodul turmelor de oi. Acestea se vor fi-ntâmplat În țara care a jurat Domnul, părinților, s-o dea, Urmașilor ce-i vei avea.


Iubirea mea o dăruiesc Acelor care mă iubesc. Acel care se străduiește Cu dinadinsul, mă găsește.


De Domnul, el s-a alipit, Poruncile I le-a păzit, Căci, nicicând, nu s-a abătut De la ceea ce a cerut Domnul, prin Moise. Ne-ncetat,


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite