Ieremia 51:55 - Biblia în versuri 2014

⁵⁵ Căci Babilonu-i pedepsit De Domnul și e pustiit, Făcând să tacă zarva-i mare Ce răsuna fără-ncetare. Vin valuri de pustiitori Cari îl lovesc necruțători, Asemeni unor ape cari Se dovedesc tulburi și mari, Iar vuietul nespus de tare Se-aude până-n depărtare.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁵⁵ căci Domnul va distruge Babilonul și va face să înceteze în el zarva cea mare. Valuri de nimicitori vor urla ca niște ape mari și zgomotul strigătelor lor va răsuna.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵⁵ pentru că Iahve va distruge Babilonul și va face să înceteze în el acel mare zgomot produs de mulțimea oamenilor. Valuri de distrugători vor urla ca niște ape mari; și zgomotul strigătelor lor va răsuna.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵⁵ Căci Domnul devastează Babilónul și face să piară din el zgomotul cel mare. Valurile sale mugesc ca marea cea mare, dau vuietul glasului lor.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵⁵ Căci Domnul pustiește Babilonul și face să-i înceteze zarva cea mare. Valurile pustiitorilor urlă ca niște ape mari, al căror vuiet tulburat se aude.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵⁵ Căci Domnul pustiește Babilonul și a pierdut din mijlocul său glasul cel mare. Și valurile lor mugesc ca niște ape mari, se aude vuietul glasului lor.

Ieremia 51:55 Referans Kwoze

Ieremia 25:10

Nu va mai fi vreo bucurie, Nici chiote de veselie. Nu va mai fi, în orice casă, Cântec de mire și mireasă. De-asemenea, va fi oprit – Atunci – al morii huruit, Iar întunericul va-nvinge, Căci raza lămpii se va stinge.

Revelația 17:15

În urmă, îngeru-a vorbit: „Apele care le-ai zărit – Pe care-i curva așezată – Noroade sunt și, totodată, Gloate și limbi, neamuri, pe care, Acum, acest pământ le are.

Luca 21:25

Mari semne-n lună și în soare Și-n stele fi-vor. Strâmtoare, Jos, pe pământ, are să fie, Iar neamurile n-au să știe Ce să mai facă, ascultând Mare și valuri, crunt urlând.

Езекиел 26:3

De-aceea, Cel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu, Spusese: „Tirule, pe tine, Eu am necaz, ia seama bine! De-aceea, Eu voi arunca Popoare multe-asupra ta. Le-arunc peste-ale tale maluri, Precum aruncă marea, valuri!

Ieremia 51:42

Asupră-i, marea s-a-nălțat Și-n valuri el s-a înecat.

Isaia 47:5

„Așează-te-ntr-un colțișor Și taci, fiica Haldeilor! Împărăteasă, tu să știi, Precum că nu ai să mai fii. Împărăteasa tuturor – Adică a-mpăraților – Nu-ți va mai spune nimenea.

Isaia 17:13

Iată, sunt multe neamuri cari Mugesc ca niște ape mari… Când sunt de Dumnezeu mustrate, Departe fug, înspăimântate. Luate zgomotele sânt, Cum de suflarea unui vânt E pleava de pe munți purtată, Sau cum țărâna-i spulberată De un vârtej de vânt stârnit.

Isaia 15:1

Aceasta e o prorocie, Pentru un timp ce va să vie Peste Moab, căci se arată Că împotrivă-i e-ndreptată. În noaptea-n care-i pustiit, E Ar-Moabul nimicit! Tot ceea ce se prevestește, În noaptea ‘ceea se-mplinește. În noaptea care-i pustiit, E Chir-Moabul nimicit!

Psalmi 65:7

El potolește-n largul zării Urletul mânios al mării, Oprește valul mărilor Și zarvele popoarelor.

Psalmi 18:4

Când moartea mă înconjura Cu legături și mă-ngrozea Cu râurile de pierire,

Psalmi 69:2

Nu mă mai pot ține și iată Că în noroi m-am afundat. Într-o prăpastie-am picat, Iar apele dau peste mine.

Psalmi 124:2

De n-ar fi fost Domnul cu noi, Când oameni-au pornit război În contra noastră, negreșit,

Psalmi 124:4

Apa – atunci – ne-ar fi-necat, Căci râurile, în șuvoi, Se repeziră peste noi.