Ieremia 51:43 - Biblia în versuri 2014

⁴³ Cetățile-i, într-un târziu, Ajuns-au toate, un pustiu, Pământ uscat și pustiit, O țară de nelocuit, Un loc pe unde nimenea, Să treacă, nu mai îndrăznea.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁴³ Cetățile lui au devenit pustii, un pământ uscat și deșertic, o țară în care nu mai locuiește nimeni și pe unde nu mai trece niciun fiu al omului.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴³ Orașele lui vor fi fără locuitori. Vor deveni un pământ fără apă și deșertic. Va fi o țară în care nu va mai locui nimeni și pe unde nu va mai trece niciun om!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴³ Cetățile lui au devenit un pustiu, un pământ uscat și deșert, o țară unde nu locuiește niciun om și prin care nu trece niciun fiu al omului.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴³ Cetățile lui au ajuns un pustiu; un pământ fără apă și pustiu, o țară unde nimeni nu locuiește și pe unde niciun om nu trece.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴³ Cetățile sale au ajuns o pustie, un pământ sec și o pustietate, un pământ în care nu locuiește niciun om și nici fiu de om nu trece prin el.

Ieremia 51:43 Referans Kwoze

Ieremia 2:6

Iată că ei n-au întrebat: „Unde e Cel ce ne-a scăpat Cari, de la Egipteni, din țară, Putut-a să ne scoată-afară? Unde e Domnul nostru, care Ne-a însoțit fără-ncetare, Printr-un pământ pustiu, uscat, De gropi umplut și însetat, În care moartea stăpânește Și nici un om nu locuiește?”

Isaia 13:20

Nimeni nu va mai sta în el, Căci locuit n-o să mai fie. Arabul nu are să vie Să își întindă cortul lui, La poarta Babilonului. Păstorii n-au să se oprească Cu turmele, să poposească Înălțând țarcuri pentru ele, Pe lângă zidurile-acele.

Ieremia 51:29

Întreg pământu-nspăimântat Se clatină, neîncetat, Pentru că planul Domnului – În contra Babilonului – Se împlinește, negreșit, Iar Babilonul, pustiit Va fi de Domnul. În ăst fel, Nimeni nu va scăpa din el.

Ieremia 51:37

Morman de dărmături, astfel, Are ca să ajungă el, O vizuină doar, în care, Culcuș, numai șacalul are, Pentru că nicicând – negreșit – N-o să mai fie locuit. Are s-ajungă o pustie Și de batjocură-o să fie.

Ieremia 50:12

„A voastră mamă-i îngrozită Că-i de rușine-acoperită. Aceea care v-a născut, De-o grea rușine s-a umplut. Ea este coada tuturor, A tuturor neamurilor. Ajuns-a un pământ uscat, Din care apa a secat!

Psalmi 46:8

Veniți ca să priviți mereu, Lucrările lui Dumnezeu Și pustiirile pe care El le-a făcut, cu brațu-I tare;

Isaia 47:11

Tocmai de-aceea, peste tine – Acum – nenorocirea vine, Fără ca tu să poți vedea Zorile sale. Va cădea Urgia, când nici nu gândești, Și n-ai să poți să o oprești. Prăpădu-apoi te va călca Și n-ai să poți a-l împăca.

Ieremia 51:62

Și-apoi să zici în acest fel: „Mărite Doamne, Tu ești Cel Care a spus că, negreșit, Acest loc fi-va nimicit Și că aicea, nimenea Nu va veni ca să mai stea. Nu vor mai sta în acest loc – Nicicând – nici om, nici dobitoc, Căci un pustiu are să fie, De-acum și până-n veșnicie.”

Isaia 34:13

În casele împărătești – Precum și-n curțile domnești – Vor crește tufele de spini, Iar în cetăți, doar mărăcini, Căci locurile de aici Pline-au să fie de urzici Și adăpost al struților Vor fi, și al șacalilor.

Ieremia 18:16

Făcând ca țara lui să fie Batjocorită și pustie. Cei cari, prin ea trec, sunt uimiți Și dau din cap, nedumeriți.