Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Ieremia 51:42 - Biblia în versuri 2014

42 Asupră-i, marea s-a-nălțat Și-n valuri el s-a înecat.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

42 Marea s-a înălțat peste Babilon; a fost acoperit de valurile ei învolburate!

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

42 Marea se va înălța peste Babilon! Valurile ei învolburate îl vor acoperi!

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

42 Marea s-a ridicat împotriva Babilónului și el a fost acoperit de mulțimea valurilor sale.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

42 Marea s-a înălțat peste Babilon; Babilonul a fost acoperit de mulțimea valurilor sale.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

42 Marea s‐a înălțat peste Babilon, s‐a acoperit de mulțimea valurilor ei.

Gade chapit la Kopi




Ieremia 51:42
15 Referans Kwoze  

După ce șasezeci și doi De săptămâni vor trece-apoi, Stârpit va fi unsul – îți zic – Și nu va mai avea nimic. Poporul unui domn apare Spre-a nimici cetatea-n care Locașul sfânt este aflat. Locașul nu va fi cruțat Și-apoi, sfârșitul ăstui loc Veni-va ca printr-un potop. Războiul este pregătit Să țină până la sfârșit. Alături lui, de-asemenea, Și pustiirea va ținea.


Mari semne-n lună și în soare Și-n stele fi-vor. Strâmtoare, Jos, pe pământ, are să fie, Iar neamurile n-au să știe Ce să mai facă, ascultând Mare și valuri, crunt urlând.


Căci Babilonu-i pedepsit De Domnul și e pustiit, Făcând să tacă zarva-i mare Ce răsuna fără-ncetare. Vin valuri de pustiitori Cari îl lovesc necruțători, Asemeni unor ape cari Se dovedesc tulburi și mari, Iar vuietul nespus de tare Se-aude până-n depărtare.


Râuri vuiesc – neîncetat – Se umflă cu putere mare, Iar vuietul e tot mai tare.


El potolește-n largul zării Urletul mânios al mării, Oprește valul mărilor Și zarvele popoarelor.


Un val, alt val aduce-n cale, La vuietul apelor Tale. Talazurile de la Tine, Toate trecut-au peste mine.


De sus, El, mâna, Și-a întins, M-a scos din ape – căci m-a prins –


Când moartea mă înconjura Cu legături și mă-ngrozea Cu râurile de pierire,


Către pustia mării, iată, E prorocia îndreptată. Precum pornește-o vijelie Din miazăzi, are să vie Și el, din țara-nfricoșată, Trecând pustia neumblată.


De-aceea, Cel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu, Spusese: „Tirule, pe tine, Eu am necaz, ia seama bine! De-aceea, Eu voi arunca Popoare multe-asupra ta. Le-arunc peste-ale tale maluri, Precum aruncă marea, valuri!


Totuși, feciorii lui, apoi, Au să înceapă alt război. O oaste mare va avea, Care va fi asemenea Precum apele râului Ce au ieșit din matca lui. Oastea aceasta adunată, Precum o apă revărsată Are să fie. Astfel, ea Să-nainteze va putea. În contra lui o să se suie Și-l va împinge-n cetățuie


Iată dar, ce-a spus Daniel: „În visul meu, eu am zărit Cum vânturile-au izbucnit. Sunt cele patru vânturi care, Furioase, au suflat pe mare. Aceste izbucniri de vânt, Toate-ale cerurilor sânt.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite