Ieremia 44:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ De-aceea, Mi-au aprins mânia, Făcându-Mă să-Mi vărs urgia Pe ulițele ce străbat Ierusalimu-n lung și-n lat Și în cetățile pe care Țara lui Iuda le mai are. De-aceea, azi, se vede bine Că ele-s doar niște ruine Pustii, în care nimenea N-are putință să mai stea.”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁶ De aceea, furia și mânia Mea s-au revărsat și au ars ca un foc în cetățile lui Iuda și pe străzile Ierusalimului, care au devenit, așa cum se poate vedea în ziua aceasta, o ruină și o pustietate».

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Din această cauză s-a revărsat marea Mea supărare. Mânia Mea s-a declanșat în orașele din teritoriul numit Iuda și pe străzile Ierusalimului care au devenit astăzi o ruină și o zonă fără locuitori!»

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Mi-am revărsat furia și mânia mea s-a aprins împotriva cetăților lui Iúda și împotriva străzilor din Ierusalím și au ajuns un pustiu și o ruină, cum este astăzi.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ De aceea s-a vărsat urgia Mea și a izbucnit mânia Mea și în cetățile lui Iuda și în ulițele Ierusalimului, care nu mai sunt decât niște dărâmături și un pustiu, cum se vede astăzi.’

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ De aceea aprinderea mea și mânia mea s‐a vărsat și s‐a aprins în cetățile lui Iuda și în ulițele Ierusalimului și au ajuns o pustie și o pustietate ca în ziua aceasta.

Ieremia 44:6 Referans Kwoze

Ieremia 7:20

De-aceea, Domnul a venit Și-n felu-acesta a vorbit: „Am să revărs a Mea mânie, Precum și-ntreaga Mea urgie – De-ndată – peste acest loc Și astfel am să ard cu foc Copacii toți de pe câmpie, Roadele scoase de sub glie, Oameni și dobitoace. Iată, Focul porni-va dintr-odată, Întreaga țară o va-ncinge, Va arde și nu se va stinge.”

Езекиел 8:18

De-aceea, voi lucra și Eu, Doar cu urgie. Ochiul Meu, Loc pentru milă, în el, n-are Și n-au să capete-ndurare. Degeaba vor striga, mereu, Pentru că n-am să-i ascult Eu.”

Ieremia 42:18

Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel, În acest fel a cuvântat: „Așa după cum s-a vărsat Nestăvilita Mea mânie Și cu aprinsa Mea urgie Peste cei care se vădeau Că la Ierusalim ședeau, Așa vă vor lovi apoi Toate acestea, și pe voi, Dacă-n Egipt o să fugiți, Pentru un timp să locuiți. Acolo, vă voi face-apoi, O pricină s-ajungeți voi, De-afurisenie și ocară, De groază și blestem în țară, Iar acest loc n-o să puteți, Nicicând, în urmă, să-l vedeți!”

Ieremia 21:5

Apoi, Eu Însumi voi lupta Și împotrivă vă voi sta, Cu mână-ntinsă, cu braț tare, Cu foarte multă supărare Și veți simți a Mea mânie Precum și marea Mea urgie.

Ieremia 7:34

Astfel, în Iuda, face-voi – Și în Ierusalim apoi – Să înceteze veselia Și-asemenea și bucuria. Cântec de mire și mireasă N-au să răsune-n orice casă, Căci toată țara o să fie, În vremea ‘ceea, o pustie!”

Isaia 51:20

Mustrați, de către Dumnezeu, Plini de mânia Domnului, Fiind asemeni cerbului Care în laț este căzut, La fel, feciorii ți-au zăcut Pe lângă ziduri, leșinați, Pe ulițe împrăștiați.

Isaia 51:17

Te scoală dar, și te gătește! Ierusalime, te trezește, Căci ai băut, din mâna Lui, Cana mâniei Domnului! Până la fund, ai sorbit dar, Al amețelilor pahar!

Isaia 6:11

Eu îndrăznit-am să vorbesc Și-atunci m-am pomenit zicând: „Dar spune-mi Doamne, până când?” El mi-a răspuns: „Așa să știi: Până vor rămânea pustii Cetățile ăstui popor Și până când casele lor N-au să mai fie locuite. Până vor fi semne vădite Că țara lor e pustiită Și că nu este locuită.

Nahum 1:2

Domnul este un Dumnezeu Gelos, răzbunător, mereu. El Se răzbună și se știe Precum că e plin de mânie. El se răzbună pe cei care Vrăjmași Îi sunt și-Și ține tare Mâna, pe cei ce se vădesc Cum că I se împotrivesc.

Daniel 9:12

În ăst fel, fost-au împlinite Cuvintele de El rostite, În contra noastră-a tuturor, Precum și a mai marilor Cari al nost’ neam au cârmuit. Nenorocirea ne-a lovit, Așa după cum, niciodat’, Sub cer, nu s-a mai întâmplat. Așa s-a dovedit de mare, A fi nenorocirea care, Ierusalimul, l-a lovit.

Езекиел 24:13

Și-n spurcăciunea ta, vrei iar, Numai nelegiuire doar! Iată, pentru că Eu am vrut, Curată să te fi făcut – Dar n-ai voit a fi curată – Nu vei mai fi tu, curățată, Până când trece-va urgia Și Îmi voi potoli mânia.

Езекиел 24:8

Iată că Mi-a stârnit mânia. Asupră-i, am să-Mi vărs urgia Și astfel am să Mă răzbun, Căci al ei sânge am să-l pun Pe stânca goală, dezvelit, Și nu va fi acoperit.”

Езекиел 20:33

„Pe a Mea viață, Mă jur Eu” – Spusese Domnul Dumnezeu – „Că peste voi, drept Împărat, Eu Însumi fi-voi așezat. Cu braț puternic și întins Vă voi conduce și-nadins Am să Îmi vărs a Mea urgie, Asupra voastră, cu mânie.

Езекиел 6:12

Cel cari departe-o să se ție, Ucis de ciumă o să fie. Pe cel ce-aproape o să stea, O să-l ucidă sabia. Al foamei colți au să se-arate Pentru cel care, în cetate, Rămâne-va, pentru că – iată – Ea o să fie-mpresurată. Așa-Mi voi potoli mânia Și Îmi voi domoli urgia.

Езекиел 5:13

Așa-Mi voi potoli mânia Și Îmi voi domoli urgia. În felu-acesta, Eu îți spun Precum că am să Mă răzbun, Ca să se știe – negreșit – Că Eu sunt Cel care-a vorbit Și că Eu, Domnul, Mi-am vărsat Urgia, cum am înștiințat Mai dinainte, să se știe Că am vorbit plin de mânie.

Ieremia 36:7

Poate că se smeresc și-apoi, Se vor întoarce înapoi, Din căile lor cele rele, Din ale lor păcate grele. Poate că-ncearcă a fi buni ‘Nălțând spre Domnul rugăciuni, Căci mare e a Lui mânie. Urgia Lui gata-i să vie Și să lovească ăst popor Cari este neascultător – Așa precum l-a înștiințat – Cu tot ce l-a amenințat!”

Ieremia 21:12

„Casă-a lui David! Domnul Sfânt Îți spune-acum, acest cuvânt: „Dreptate, faceți – de îndat’ – Din zorii zilei, ne-ncetat! Scăpați-l pe cel asuprit, De cel care l-a prigonit, Ca nu cumva, altfel, să vie Asupră-vă a Mea mânie, Să se aprindă ca un foc Și-apoi să spulbere ăst loc, Din pricina răului care Îl săvârșiți, fără-ncetare!

Ieremia 4:4

Voi cari în Iuda locuiți Sau la Ierusalim trăiți, La inimi, seamă să luați Și împrejur să le tăiați Doar pentru Domnul, să nu vie Asupră-vă a Lui mânie, Din pricină că a văzut Ce fapte rele ați făcut!”

Levitic 26:28

Din nou, veți fi voi pedepsiți, De șapte ori, mai mult, loviți Fiind apoi, căci vă trimit – Pentru păcatul săvârșit – Din cer, aprinsa Mea mânie

Levitic 26:31

Cetățile vor rămânea, Pustii și de-asemenea, Locașurile voastre sfinte Pustii vor fi – luați aminte! Apoi, mirosul cel plăcut, Pe cari tămâia l-a făcut, Eu n-am să vi-l mai mirosesc.

Isaia 1:7

Cetățile vă sunt lovite, Arse de foc și nimicite. Țara vă este cotropită De-ai voști’ dușmani și nimicită. Ogoarele vă sunt prădate: Ale lor roade sunt mâncate – Sub ochii voști’ – căci năvălesc Străinii și le pustiesc.

Ieremia 4:27

Domnul a zis: „Va fi lovită Țara și fi-va pustiită, Însă Eu am să Mă-ngrijesc, Ca nu de tot s-o nimicesc.

Ieremia 7:17

Dar în Ierusalim, știi oare, Ce săvârșesc, fără-ncetare? Nu ai văzut ce fac în el? Nu ai văzut că fac la fel, Și în cetățile pe care Țara lui Iuda-n ea le are?

Ieremia 34:22

Dar poruncesc ca, înapoi, Să se întoarcă. El va bate, Cu oastea lui, astă cetate Și are să îi pună foc După aceea, ăstui loc. Cetățile-n Iuda zidite Vor fi, în urmă, pustiite, Căci n-o să poată nimenea – Apoi – în ele, să mai stea.”

Plângerile 1:13

Un foc a azvârlit, de sus, Pe care-n oase mi l-a pus. Sub pași, un laț, mi-a-ntins apoi, Făcându-mă să dau ‘napoi. Cu pustiire m-a lovit Iar lâncezeala m-a sleit, În toate zilele. A-ntins

Езекиел 20:34

Am să vă scot dintre popoare. Vă iau din țările în care, De Mine-ați fost risipiți voi. Vă voi aduce înapoi, În locu-acesta, înadins, Cu braț puternic și întins Și Îmi voi revărsa urgia.

Zaharia 1:2

„Iată că Domnu-i supărat! Pe-ai voști’ părinți, S-a mâniat!

Zaharia 7:14

Ci pentru că M-au mâniat, În lume, i-am împrăștiat Și-astfel, la neamuri, au șezut, Pe care nu le-au cunoscut. În urma lor, am pustiit Țara, încât n-a mai voit – După aceea – nimenea Să vină ca să șeadă-n ea, Pentru că țara cea plăcută Fost-a-n pustie prefăcută!”

Ieremia 8:3

Cei care vor mai rămânea Din neamu-acesta rău, vor vrea Să moară, decât să trăiască Unde are să-i izgonească Cel ce e Domn al oștilor.”

Ieremia 44:22

Aflați că Domnul a văzut Totul și nu a mai putut Să rabde ceea ce făceați, Ce urâciuni înfăptuiați. De-aceea, El v-a pedepsit, Iar țara vi s-a pustiit, Căci o paragină e ea, Precum puteți bine vedea. O pricină doar de ocară Și de blestem e-a voastră țară, Pentru tot răul săvârșit De-al vostru neam, necontenit.

Plângerile 1:1

Vai! Cât e de nenorocită Și-acuma șade părăsită Cetatea-n care, altădată, Mare mulțime-a fost aflată! Ca și o văduvă, e ea! Dacă-nainte se vădea Mare-ntre neamuri, iar sub soare, Fruntașă fost-a-ntre popoare, Iată că e nenorocită, Căci astăzi este înrobită!

Plângerile 5:18

E doar pentru că acel munte Ce este al Sionului E pustiit. Pe creasta lui, Numai șacali hălăduiesc, Căci ei, doar, îl mai locuiesc.

Zaharia 1:6

Totuși, cuvintele rostite, Poruncile orânduite Pe care Eu le-am dăruit Prorocilor ce M-au slujit, Nu i-au atins pe-acei pe care, Al vost’ popor, părinți, îi are? Atunci, ei s-au întors ‘napoi Și-n acest fel au zis apoi: „Domnul oștirii ne-a făcut Precum a spus de la-nceput, Căci după fapte, numai, are A-i răsplăti la fiecare!”