Ieremia 41:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Groapa în care Ismael I-a pus pe cei uciși de el – Afară de Ghedalia – Fusese groapa ce-o avea Asa, cari fost-a împărat, În Iuda. Groapa s-a săpat, Pentru că Asa dovedea Că de Baeșa se temea, Adică se temea de cel Ce-mpărățise-n Israel. Groapa aceea era mare Și s-a umplut cu cei pe care Îi omorâse Ismael, Al lui Netania fiu. El,

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁹ Fântâna în care a aruncat Ismael toate cadavrele celor care fuseseră cu Ghedalia și pe care îi ucisese, era fântâna cea mare pe care a făcut-o regele Asa ca apărare împotriva lui Bașa, regele lui Israel. Fântâna aceasta a umplut-o Ismael, fiul lui Netania, cu cei uciși.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ Puțul în care a aruncat Ismael toate cadavrele celor care fuseseră cu Ghedalia și pe care îi omorâse, era acela pe care îl făcuse regele Asa ca apărare împotriva lui Bașa – regele celor numiți Israel. Acest puț a fost umplut de Ismael – fiul lui Netania – cu cei omorâți.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ Cisterna în care a aruncat Ismaél toate cadavrele oamenilor pe care-i ucisese, alături de Ghedalía, este aceea pe care a făcut-o regele Asá în fața lui Baéșa, regele lui Israél: pe aceasta a umplut-o Ismaél, fiul lui Netanía, cu cei uciși.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ Groapa în care a aruncat Ismael toate trupurile moarte ale oamenilor pe care i-a ucis, afară de Ghedalia, este groapa aceea mare pe care o făcuse împăratul Asa când se temea de Baeșa, împăratul lui Israel; groapa aceasta a umplut-o Ismael, fiul lui Netania, cu cei uciși.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ Și groapa în care a aruncat Ismael toate trupurile moarte ale oamenilor pe care‐i ucisese alături de Ghedalia era aceea pe care o făcuse împăratul Asa de frica lui Baeșa, împăratul lui Israel; pe aceasta Ismael, fiul lui Netania, a umplut‐o cu cei uciși.

Ieremia 41:9 Referans Kwoze

2 Samuel 17:9

Cred că-n vreo groapă, s-a pitit, Sau poate, într-un loc ferit, Iar dacă, de la început, Oameni de-ai noști’ vor fi căzut Loviți de săbiile lor, O să se spună în popor: „Iată că oamenii avuți, De Absalom, au fost bătuți!”

1 Samuel 13:6

Israeliții au văzut Că la strânsoare au căzut, Și-atunci cătat-a fiecare Ca să-și găsească o scăpare. Unii în peșteri au fugit, Iar alții s-au adăpostit Prin trunchiuri, tufe sau prin stânci Ori s-au ascuns în gropi adânci Cari pentru apă s-au făcut.

Judecători 6:2

Israeliții au cătat Scăpare-n munți și au fugit În peșteri. Unii s-au pitit În văgăunile găsite, Alții pe stâncile-ntărite Au încercat – de spaimă mare Împinși – a căuta scăpare.

Evrei 11:38

Ei – cei de care nu se-arată Vrednică-a fi lumea vreodată – Doar prin pustiu au rătăcit, Prin munți și peșteri s-au pitit, Prin crăpăturile pe care, Pământu-n scoarța s-a, le are.

1 Samuel 24:3

În urmă, s-a întors apoi, Și-a întâlnit stâne de oi, Chiar lângă drum. El s-a oprit – Căci înserarea a venit – Și-o peșteră a căutat, În care, să-nnopteze-a stat. În fundul peșterii erau David și cei ce-l însoțeau.

1 Samuel 14:22

Toți ai lui Israel bărbați Cari se-ascunseseră speriați În muntele acela mare, Pe care Efraim îl are, Atuncea când au auzit Că Filistenii au fugit, Pornit-au ca să-i urmărească Pe drum și să îi nimicească.

1 Samuel 14:11

S-au înțeles astfel și-apoi, La Filisteni s-au dus cei doi. Străjile cari i-au observat, În acest fel, au cugetat: „Evreii care s-au pitit Prin găuri, iată-i, au ieșit.”

Isaia 14:19

Al tău mormânt gol e lăsat, Pentru că fost-ai aruncat Departe de al tău mormânt. La fel ajuns-ai, precum cum sânt Și ramurile ofilite, Doar de dispreț învrednicite. Ești precum prada cea luată Cu sabia și lepădată Pe pietrele care podesc Groapa în cari se prăbușesc Stăpânii ei, căci ai ajuns Un hoit în care au pătruns Putreziciuni nimicitoare. Bun de călcat ești, în picioare.