Ieremia 40:10 - Biblia în versuri 2014

¹⁰ Iată, la Mițpa rămân eu, Să pot răspunde tot mereu, Poruncilor Haldeilor. Deci am să strâng de la popor, Vinul și poamele de vară. Și untdelemnu-am să-l strâng iară, Iar voi, ca să mă ajutați, În vase să le așezați, Pentru ca astfel, liniștiți, Voi, în cetăți, să locuiți!”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹⁰ Iată că eu însumi locuiesc în Mițpa, ca să stau la dispoziția caldeenilor care vor veni la noi. Strângeți deci vinul, fructele de vară și uleiul, puneți-le în vase și locuiți în cetățile în care vă aflați“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁰ Chiar eu locuiesc la Mițpa ca să vă reprezint înaintea caldeenilor care vor veni la noi. Deci să strângeți vinul, fructele de vară și uleiul. Să le puneți în vase; și astfel să locuiți în orașele voastre.”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁰ Iată, eu locuiesc la Míțpa ca să stau înaintea caldéilor care vin la noi! Voi adunați vin, roade de vară și untdelemn și puneți-le în vasele voastre și locuiți în cetățile pe care le-ați luat!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁰ Iată că eu rămân la Mițpa, ca să fiu la porunca haldeenilor care vor veni la noi. Voi strângeți deci vinul, poamele de vară și untdelemnul, puneți-le în vasele voastre și locuiți în cetățile în care vă aflați!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁰ Și eu iată, voi locui în Mițpa ca să stau înaintea haldeilor care vor veni la noi: dar voi strângeți vin și roade de vară și untdelemn și puneți în vasele voastre și locuiți în cetățile voastre pe care le stăpâniți.

Ieremia 40:10 Referans Kwoze

Ieremia 40:12

Atuncea, toți Iudei-aflați Prin alte țări împrăștiați, Cu tot avutul lor plecară, Din nou, spre a lui Iuda țară. Au mers dar, la Ghedalia Care la Mițpa se găsea. Mare belșug ei adunară Din vin și poamele de vară.

Ieremia 48:32

Vie, în Sibma așezată, Decât e Iaezerul, iată, Mai mult, pe tine-acum te-am plâns. Tu, ramurile, ți-ai întins Departe, dincolo de mare, Până la Iaezer, în zare. Asupra ta, s-a aruncat Pustiitorul. Te-a călcat Tocmai la strânsul roadelor Și la culesul viilor.

Ieremia 39:10

Dar el, în țară, i-a lăsat Pe cei care s-au arătat A fi săraci și se vădeau Cum că nimica nu aveau. Acestei gloate truditoare I-a dăruit vii și ogoare.

Ieremia 35:19

Iată ce-a hotărât Acel Ce-i Dumnezeu în Israel Și Domn al oștii: „Ionadab – Cel care-i fiul lui Recab – Întotdeauna va avea Urmași ai săi, în fața Mea!”

Isaia 16:9

Plâng, pentru via cari, odată, Se întindea în Sibma toată, Precum lacrimi mă podidesc Când către Iaezer privesc. Udat ești Elealule, Precum și tu – Hesbonule – De ale mele lacrimi care Curg peste voi, fără-ncetare, Căci peste roade, pe furiș – Peste al vostru seceriș Și-asemenea și peste voi – Cade un strigăt de război!

2 Samuel 16:1

David și tot poporul lui Trecură creasta muntelui, Când iată că s-a pomenit Cu Țiba, omul ce-a slujit La al lui Saul fiu, cel care, Mefiboșet, drept nume, are. Cu sine, doi măgari luase, Pe care hrană încărcase. Pâini a adus – vreo două sute – Iar turte cu stafide-umplute O sută-au fost. A mai adus Roade de vară și-a mai pus Și un burduf, cu vin, umplut.

Deuteronom 1:38

Ascultă dar, ce am să-ți spun: Doar Iosua – fiul lui Nun – Am hotărât că va putea, Pe Israel, să-l ducă-n ea; Pentru că el are menire, Să îi dea țara-n stăpânire.

Luca 21:36

Vă-ndemn ca să vegheați mereu! Rugați-vă să căpătați Putere, ca să fiți scăpați De toate lucrurile care Au să se-ntâmple, și-n picioare – Când vine Fiul omului – Să stați apoi, în fața Lui!”

Miheia 7:1

„Vai, mie! Parcă sunt aflat La strâns de poame și-adunat Bobițele strugurilor, După culesul viilor! Nici un chiorchine, via n-are! Nu-i o smochină, de mâncare, Așa precum sperasem eu, Cum ar fi vrut sufletul meu!

Ieremia 40:6

Atunci, prorocul a plecat La Mițpa și s-a așezat, În urmă, la Ghedalia Cari, pe Achim, tată-l avea, Și a rămas – în acest fel – Lângă poporul său, și el. Puțini Iudei se mai aflară Și mai rămaseră în țară.

Proverbe 22:29

Dacă un om s-a dovedit, În lucrul său, că-i iscusit, El poate chiar lângă-mpărat, În cinste, să stea așezat, Căci între oamenii de rând, Nu își găsește loc, nicicând.

Deuteronom 16:13

„Când strâns e rodul câmpului, Precum și cel al teascului, A corturilor sărbătoare, S-o prăznuiască fiecare, Un timp de șapte zile-apoi.

1 Regi 10:8

Ferice zic dar, necurmat, La oamenii pe care-i ai Și peste cari împărat stai! Ferice slujitorilor, Ferice-apoi zic tuturor Cari, lângă tine, pot a sta, S-asculte-nțelepciunea ta!

Proverbe 27:25

Iarba, din nou, se va sălta După ce fânu-i ridicat, Iar cel din munți e adunat.

Ieremia 43:5

În urmă, Iohanan – cel care, Pe Careah, părinte-l are – Cu căpeteniile cari Peste oșteni au fost mai mari Au strâns întreaga rămășiță Care-i din a lui Iuda viță Și cari, din pribegie, iară, Se-ntoarse ca să stea în țară.