Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Ieremia 36:3 - Biblia în versuri 2014

3 Poate că drumul rău și-l lasă – Atuncea – a lui Iuda casă, Știind pedeapsa pregătită, Cu care ea va fi lovită. Dacă aude, poate-apoi Se va întoarce înapoi Și-atunci păcatul săvârșit Am să i-l iert Eu, negreșit.”

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

3 Poate că va auzi Casa lui Iuda despre toate nenorocirile pe care Eu plănuiesc să le aduc asupra lor și se va întoarce fiecare de la calea lui rea, ca astfel să le iert nelegiuirea și păcatul“.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Poate când va auzi poporul numit Iuda despre toate dezastrele pe care Eu planific să le aduc împotriva lor, se va întoarce fiecare de la comportamentul lui rău; și le voi ierta astfel nedreptatea și păcatul.”

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Poate că va auzi casa lui Iúda tot răul pe care m-am gândit să li-l fac, ca să se întoarcă fiecare de la calea lui cea rea și eu să le iert nelegiuirea și păcatul lor”.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Poate că, dacă va auzi casa lui Iuda tot răul pe care am de gând să i-l fac, se vor întoarce, fiecare, de la calea lor cea rea, și le voi ierta astfel nelegiuirea și păcatul.”

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Poate că va auzi casa lui Iuda tot răul pe care am de gând să i‐l fac, ca să se întoarcă fiecare de la calea sa cea rea și ca să le iert nelegiuirea și păcatul.

Gade chapit la Kopi




Ieremia 36:3
35 Referans Kwoze  

Dar neamul despre cari vorbesc Poate să capete cruțare, Dacă din răutatea-i mare Se va întoarce înapoi. Atunci, Eu am să-l iert și-apoi, Îmi va părea rău că am vrut, Răul acel, să-l fi făcut.


Acum, vă pocăiți dar, voi! Veniți la Dumnezeu apoi, Ca să vă ierte-ntreaga vină Și-n seamă, să nu vă mai țină Păcatele, iar drept urmare, Vremuri să dea, de-nviorare.


De-aceea, fiu al omului, Din mijlocul poporului Acestuia, tu ai să pleci. Îți pregătește lucruri deci, Ce-ți trebuie-n călătorie Și-ți sunt folositoare ție. Să părăsești acest popor, În plină zi! Sub ochii lor, Pleacă din locu-n care ești, Ca un alt loc să îți găsești, Căci poate – de te vor vedea – Să înțeleagă, vor putea, Că sunt o casă răzvrătită, Din îndărătnici întocmită.


Poate că dacă le vorbesc, Se vor întoarce înapoi, Din căile lor rele-apoi. Dacă ascultă glasul tău, Atuncea o să-Mi pară rău De tot ceea ce aș fi vrut, În contra lor, să fi făcut, Din pricină că fiecare, Spre rău avut-a aplecare.”


La El, vă veți întoarce voi, Ca să Îl ascultați mereu, Pe-al vostru Domn și Dumnezeu – Din inimi, cu tot sufletul, Precum și cu tot cugetul – Cu pruncii voștri, potrivit Cu ceea ce v-am poruncit – Astăzi, în locu-acesta – eu,


Poate că se smeresc și-apoi, Se vor întoarce înapoi, Din căile lor cele rele, Din ale lor păcate grele. Poate că-ncearcă a fi buni ‘Nălțând spre Domnul rugăciuni, Căci mare e a Lui mânie. Urgia Lui gata-i să vie Și să lovească ăst popor Cari este neascultător – Așa precum l-a înștiințat – Cu tot ce l-a amenințat!”


Nici o întârziere nu-i, În ce urmează-a fi-mplinit, Din ceea ce-a făgăduit, Căci nu-ntârzie niciodată – Precum cred unii – ci arată Doar îndelunga Lui răbdare, Avută pentru fiecare. El vrea, ca nimeni să nu piară – Nimeni să nu rămână-afară – Dorind ca orișice ființă Să vină către pocăință.


Căci tu le vei deschide-apoi, Ochii, să vadă și să vină, Din întuneric, la lumină; De sub Satana, să se smulgă, La Dumnezeu ca să ajungă. Crezând în Mine, fiecare Are să capete iertare, Pentru păcat; de-asemenea, Și părtășie vor avea, Cu toți cei sfinți, la moștenire.”


Eu, doar în pilde, le-am vorbit, Căci chiar de-aud, n-au auzit, Și chiar de văd, tot să nu vadă, Să nu-nțeleagă, să nu creadă; La Dumnezeu, să nu revină Ca să le ierte a lor vină.”


Proroci și slujitori v-am dat. Prin cei pe cari vi i-am trimis, Întotdeauna Eu v-am zis: „Să se întoarcă fiecare, Din drumul rău pe cari îl are! Faptele vi le îndreptați! Idoli străini nu căutați! Nu căutați alți dumnezei Și nu vă închinați la ei! În felu-acesta, veți putea, Mereu, în țară-a rămânea, Pentru că ea fusese dată Pentru ai voști’ părinți, odată!” Dar voi v-ați încăpățânat Și ascultare nu Mi-ați dat!


O inimă, ei vor avea Și să-nțeleagă, vor putea, Precum că Domnul sunt doar Eu. Astfel, vor fi poporul Meu, Iar Eu – atuncea – am să fiu Drept Dumnezeul lor Cel viu. Voi face să le meargă bine, Dacă se-ntorc, din nou, la Mine, Din toată inima și vor Să fie iar, al Meu popor.


„La cei ce-n Iuda locuiesc Și la cei care se găsesc, Azi în Ierusalim, de-ndată Ai să te duci și-ai să spui: „Iată, Așa vorbește Dumnezeu: „Necazuri mari pregătesc Eu, În contra voastră și-am făcut Un plan, pentru că am văzut Tot răul ce l-ați săvârșit. De-aceea, este nimerit Ca fiecare dintre voi Să se întoarcă înapoi, Din căile ce le avea, Din relele ce le făcea!”


Atunci, venit-a Samuel Și-a zis, casei lui Israel: „Dacă, din inimă, vreți voi Să vă întoarceți înapoi – La Domnul vostru – să luați Domnii străini, la voi aflați Și Astarteele la care Se-nchină-a voastră adunare, Și aruncați-le afară. La Domnul, să vă-ntoarceți iară, Cu inima, și-apoi să știți Ca numai Lui să Îi slujiți. El va scăpa al vost’ popor, Din mâna Filistenilor.”


La Dumnezeul vostru, voi Vă veți întoarce înapoi. Veți asculta de glasul Lui Și de porunca Domnului; O să-mpliniți, neîncetat, Poruncile ce vi le-am dat – Astăzi, aici – eu, tuturor.


Căci inima și-a împietrit Acest norod. A asurzit, Ochii și-a-nchis, ca nu cumva, Văzând și auzind ceva, Să înțeleagă și-napoi, La Dumnezeu, să vină-apoi, Pentru a fi tămăduiți.”


Ci început-am să vorbesc, Celor cari, în Damasc, erau Și-apoi celor ce se aflau Chiar la Ierusalim. M-am dus Și prin Iudeea și am spus, În urmă, și Neamurilor. Deci, eu vorbit-am, tuturor. La pocăință-am îndemnat Și, tuturor, le-am arătat Că trebuie, la Dumnezeu, Să se întoarcă și, mereu, Să facă fapte-orice ființă, Cari vrednice-s de pocăință.


Când a văzut ce s-a-ntâmplat, Stăpânul viei s-a gândit: „Ce să mă fac? Am să trimit, Acuma, chiar pe fiul meu, Cel prea iubit, căci – gândesc eu – Cu cinste, el va fi primit.”


Căci inima, și-a împietrit Acest popor. Au asurzit, Ochi-au închis, ca nu cumva, Văzând și auzind ceva, Să înțeleagă și-napoi, La Dumnezeu, să vină-apoi Pentru a fi tămăduiți.”


Pe Domnul să Îl căutați Voi toți cei care vă aflați În țară și sunteți smeriți Și-a Lui poruncă o-mpliniți! După dreptate, alergați! Smerenia să o căutați, Și poate mila Domnului Vă va cruța, în ziua Lui!”


Doresc Eu oare, ne-ndoios, Moartea celui ce-i păcătos?” – Întreabă Domnul Dumnezeu. „Dar, mai degrabă, nu vreau Eu, Să-și lase el, calea cea rea, Pe cari, ‘nainte, o avea Și-n acest fel, să reușească Omul acela să trăiască?


Dar în Ierusalim, apoi, Printre prorocii de la voi, Lucruri grozave am văzut, Căci mari păcate au făcut. Sunt preacurvari și se adună Ca să trăiască în minciună, Să-i întărească pe cei care Fac rele doar, fără-ncetare, Și nu voiește nimenea Să-și lase calea lui cea rea. De-aceea, i-am asemănat Eu, cu Sodoma, de îndat’, Și cu Gomora, căci toți sânt La fel, o apă și-un pământ.”


Fă inimile tuturor Să se-mpietrească. Ăst popor, Iată, ureche bună are, Dar fă-o ca să fie tare! Ai lor ochi, fă-i să nu mai vadă, Inima lor să nu Mă creadă, Să nu-nțeleagă ce e bine, Să nu se-ntoarcă înspre Mine, Pentru ca să-i tămăduiesc!”


Dacă vă-ntoarceți, înapoi – La Mine – și veți fi păzit Tot ceea ce v-am poruncit, Atunci – chiar dacă v-ați aflat, În colțul cel mai depărtat Al cerului – să știți dar voi, Că vă voi strânge înapoi, În locu-ales, unde – mereu – Va locui Numele Meu.”


O! Numai de le-ar rămânea, Mereu, în inimi, frica Mea, Și să-mplinească, negreșit, Tot ceea ce le-am poruncit, Ca astfel fericiți să fie Și ei și-ai lor fii, pe vecie!


Vezi dacă sunt pe-o cale rea Și fă ca pasul meu să stea Pe calea care-Ți place Ție Și duce către veșnicie!


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite