1 În al patrulea an al (guvernării) lui Iehoiachim – fiul lui Iosia – care era regele celor numiți Iuda, a venit la Ieremia următorul mesaj din partea lui Iahve:
Iată cuvântul cel de sus – Cuvântul care a fost spus Lui Ieremia – despre cei Care se dovedeau Iudei, Tocmai în anu-al patrulea Al fiului lui Iosia Cari Ioiachim era chemat Și era-n Iuda împărat. Anul acel a mai fost dar, Anul când Nebucadențar Ajunse-a fi încoronat, La Babilon, drept împărat. Anul acel avea să fie Întâiul său an de domnie.
Iată cuvântul ce-a fost spus, De Ieremia, când s-a dus Baruc la el și-apoi a scris, În carte, ceea ce i-a zis Prorocul, chiar când împlinea Ani patru, de când stăpânea, În Iuda, Ioiachim, cel care, Pe Iosia, părinte-l are:
Iată cuvântul Domnului, Spre Ieremia, robul Lui, Rostit pe vremea celui care, Drept Ioiachim, numele-și are – Fiul lui Iosia – aflat În Iuda, pus ca împărat:
Când Ioiachim la tron venea, Ani douăzeci și cinci făcea, Iar la Ierusalim a stat, Ani unsprezece ca-mpărat. El a făcut ce este rău, Față de Dumnezeul său.
„Din anu-al treisprezecelea, De când fusese Iosia – Al lui Amon fiu – împărat, Peste Iudei încoronat Și pân’ acuma, negreșit, Ani două’șitrei s-au împlinit, De când Cuvântul Domnului Mi-a tot vorbit, din partea Lui. De-atunci, vorbitu-v-am și eu, Dar n-ați ascultat glasul meu.
Era anul al cincilea, De când fiul lui Iosia – Cari, Ioiachim, este chemat – Era în Iuda, împărat. În an, tocmai se potrivea A noua lună că-ncepea Atuncea când a fost vestit Un post, anume rânduit, Ținut în fața Domnului, Pentru-ai Ierusalimului Locuitori și pentru cei Care se dovedeau Iudei Și la Ierusalim veneau.
Spre țara Egiptenilor Și împotriva oștilor Lui Neco, cel care, pe tron, Era-n Egipt drept Faraon Și oștile și-a așezat La Carchemiș, la Eufrat; Iar Nebucadențar, cel care, Era în Babilon mai mare, L-a-nvins, când Ioiachim făcea Ani patru de când stăpânea În Iuda ca și împărat, Căci la domnie l-a urmat Pe tatăl său cari se numea – Precum se știe – Iosia.
Când, trei ani Ioiachim făcea, De când în Iuda-mpărățea, Venit-a Nebucadențar Și a călcat al său hotar. Către Ierusalim plecase Cu oaste, și-l înconjurase, Căci el fusese-acela care, În Babilon, era mai mare.