Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Ieremia 33:18 - Biblia în versuri 2014

18 Leviții, preoții – la fel – Fără urmași, în fața Mea, Nicicând ei nu vor rămânea, Arderi de tot să Îmi jertfească, Tămâie să Îmi dăruiască Și toate darurile care Date se cer pentru mâncare, Așa precum am poruncit Și este, zilnic, rânduit!”

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

18 Nici preoții leviți nu vor fi lipsiți înaintea Mea de un urmaș care să aducă arderi-de-tot, să ardă tămâie și daruri de mâncare și să aducă jertfe în fiecare zi»“.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

18 Nici preoții leviți nu vor fi lipsiți înaintea Mea de urmași care să aducă arderi integrale, care să ardă tămâie și care să ofere daruri de mâncare aducând sacrificii în fiecare zi.»”

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

18 Nici pentru preoții levíți nu va lipsi om care să fie înaintea mea să aducă ardere de tot și să ardă tămâie, [să aducă] ofrande și jertfă în toate zilele”.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

18 Nici preoții și leviții nu vor fi lipsiți niciodată înaintea Mea de urmași care să aducă arderi-de-tot, să ardă tămâie împreună cu darurile de mâncare și să aducă jertfe în toate zilele.’”

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

18 nici dintre preoți, leviți, nu va lipsi un bărbat înaintea mea ca să aducă arderi de tot și să facă să fumege daruri de mâncare și să facă jertfe în toate zilele.

Gade chapit la Kopi




Ieremia 33:18
21 Referans Kwoze  

Am să-i aduc, în urmă, Eu, La muntele cel sfânt al Meu, Și-o nesfârșită veselie, Asupra lor are să vie, Atuncea când au să se adun În Casa Mea de rugăciune. Jertfe și arderi au să-Mi dea, Pe-altarul Meu, în Casa Mea. Aceste jertfe, pregătite De către ei, vor fi primite. Atunci, Casei i se va spune Drept Casă pentru rugăciune A tuturor neamurilor Și-a tuturor popoarelor.”


Celui care-a făcut, din noi, O-mpărăție mai apoi, Și ne-a făcut preoți, mereu, Pentru-al Său Tată, Dumnezeu – Să fie slava și, din plin, Toată puterea-n veci! Amin.


Voi, însă, sunteți socotiți, Drept o aleasă seminție, O-mpărătească preoție; Sunteți un neam de oameni, sfânt, Poporul cari, de pe pământ, Chiar Dumnezeu l-a câștigat, Să fie-al Lui, neîncetat. Mereu, voi trebuie să știți, Ca lumi-ntregi să îi vestiți, De lucrurile minunate, Pe care, să le facă, poate, Acela care v-a chemat, Din hăul cel întunecat – Din bezna cea de spaime plină – La minunata Sa lumină;


Ca niște pietre vii, și voi Sunteți zidiți, formând apoi, O casă, toți – duhovnicească. Cu voi, o să se-alcătuiască În urmă dar, o preoție Cari sfântă trebuie să fie. Jertfe duhovnicești apoi, Va trebui s-aduceți voi, Lui Dumnezeu – pe al Său plac – Cari prin Iisus Hristos se fac.


Ca printre Neamuri, cum am spus, Să fiu slujbaș al lui Iisus. Eu, slujba mea, o împlinesc Cu scumpătate, și trudesc, În Evanghelia Domnului, Ca Neamurile-n fața Lui, Să poată fi jertfa primită Bine, prin Duhul Sfânt, sfințită.


Căci chiar dacă L-au cunoscut, Pe Dumnezeu, din ce-au văzut, Ei, totuși, nu L-au proslăvit Și-asemeni, nu I-au mulțumit. Ba mai mult, pe de altă parte, Urmat-au în gândiri deșarte, Iar inimile lor – în care Priceperea, loc, nu își are – Îndată s-au întunecat.


Leviților cari se vădesc, În casă, precum că slujesc, Va trebui, de-asemenea, Un alt pământ să li se dea. De douăzeci și cinci de mii De coți de lung, și zece mii De coți să fie el, în lat, Pe care-și vor fi ridicat Cetăți, unde să locuiască Și împreună să trăiască. Odăi, cetățile acele Vor trebui să aibă-n ele. Odăile ce sunt durate, La douăzeci vor fi, de toate.


În timp ce voi veți fi numiți Drept preoți ai lui Dumnezeu, Căci o să Îl slujiți, mereu. A neamurilor bogăție, Numai la voi, are să vie, Iar cu a lor fală, apoi, Aveți ca să vă făliți voi.


„Preoții care-i veți avea – Leviții de-asemenea, Și a lui Levi seminție – Să nu aibă nici o moșie Sau moștenire-n Israel. Drept hrană, pentru neamu-acel, Vor fi doar jertfele gătite A fi de flăcări mistuite În cinstea Domnului, mereu, Și daruri cari, lui Dumnezeu, Îi sunt aduse, ne-ncetat.


Tu ai făcut, din ei, mereu, Pentru al nostru Dumnezeu, O minunată-mpărăție De preoți, care au să vie – Căci rânduiți astfel, ei sânt – Să-mpărățească, pe pământ!”


Domnul, lui Moise, i-a vorbit Și iată ce i-a poruncit:


Ia seama bine: te păzește! De rana leprei, te ferește! Să faceți tot ce, sfătuiți, Veți fi de preoții Leviți. Neîncetat, voi să vegheați, Căci trebuie ca să lucrați După poruncile pe care – Azi – vi le dau, la fiecare.


Și la popor porunci i-au dat: „Când va porni, din locul lui, Chivotul legământului Purtat de preoții Leviți, În urma lui, voi să porniți.


După aceea, a fost dată Jertfa ce este necurmată, De lună nouă și cea care Se-aduce pentru sărbătoare. Pe lângă jertfele-arătate, De-asemenea au mai fost date Și jertfe care se vădeau De bună voie, că erau. Ele-au fost date Domnului, De către-ntreg poporul Lui.


Cuvântul Domnului s-a dus La Ieremia și i-a spus:


Așa după cum aveți știre Că e a cerului oștire Ce nu poate fi numărată Și-asemeni după cum se-arată Nisipurile mărilor Și ale țărmurilor lor – Ce nici nu pot fi măsurate De multe câte-s adunate – Așa îl voi spori mereu, Pe David – cari e rob al Meu – Și pe Leviții care sânt În slujba Mea, pe-acest pământ.”


„Dar preoții Leviți, pe care, Țadoc, urmași, în lume-i are – Cari la Locașul sfânt erau Și slujbele lui le păzeau În vremea-n care, rătăcit, Tot Israelul s-a vădit – De Mine s-or apropia Și să-Mi slujească vor putea, Căci cu grăsime au să vie Și sânge, să-Mi aducă Mie” – Zice Acela cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu.


Iată ce-a hotărât Acel Ce-i Dumnezeu în Israel Și Domn al oștii: „Ionadab – Cel care-i fiul lui Recab – Întotdeauna va avea Urmași ai săi, în fața Mea!”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite