Ieremia 32:10 - Biblia în versuri 2014

¹⁰ Doi martori am adus și-am scris, În fața lor, un mic zapis, Pe care l-am pecetluit, După ce-ntâi am cântărit – În cumpănă – argintul dat.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹⁰ Am semnat și sigilat actul, am pus martori și am cântărit argintul pe talere.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁰ Am semnat și am autentificat actul, am pus martori și i-am cântărit argintul într-o cumpănă.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁰ Am scris într-un document pe care l-am pecetluit, am chemat martori și am cântărit argintul în balanță.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁰ Am scris un zapis, pe care l-am pecetluit, am pus martori și am cântărit argintul într-o cumpănă.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁰ Și am iscălit zapisul și l‐am pecetluit și am luat martori și am cumpănit banii în cumpănă.

Ieremia 32:10 Referans Kwoze

Ieremia 32:44

Totuși, vă spun dar, tuturor, Că pe argint, ogoare – iară – Au să se cumpere în țară; Zapisuri, iar, au să se scrie Și întărite au să fie Cu martori cari vor fi aflați Atât în Iuda așezați, Cât și-n Ierusalim, la voi, Sau împrejurul său apoi. Puși martori au să fie iară, Și în a lui Beniamin țară. De-asemeni, martori au să fie Și în cetăți de la câmpie, În cele-n miazăzi aflate, Ori sus, pe munte așezate. Îi voi aduce înapoi Pe cei ce sunt prinși de război. Așa va fi căci, negreșit, Domnul e Cel care-a vorbit.”

Ieremia 32:12

Am așezat acel zapis – Care a fost de cumpărare – În mâna lui Baruc, cel care Era fiul lui Neriia, Precum și al lui Mahseia, În fața lui Hanameel Și-a celor cari erau cu el, Martori fiindu-i, negreșit, Căci ei zapisu-au iscălit. De față, încă, mai erau Iudeii care se aflau În număr mare-atunci și ei, Acolo-n curtea temniței.

Ieremia 32:25

Și totuși, Tu m-ai îndemnat Și-n acest fel ai cuvântat: „Ia-ți un ogor, să-l stăpânești Și în argint să îl plătești. Apoi, la cumpărarea lui, Ai grijă, martori, să îți pui!”, Cu toate că cetatea – iată – Haldeilor le va fi dată!”

Isaia 44:5

Unul va zice-atunci: „Eu sânt Numai al Domnului Cel Sfânt!” Altul, cu al lui Iacov nume, Are a se numi, în lume. Altul, apoi, cu mâna lui, Va scrie: „Sunt al Domnului!” Va fi cinstit, în acest fel, Cu numele lui Israel.”

Iov 14:17

Călcări de lege săvârșite, Iată, îmi sunt pecetluite, Căci în mănunchiuri mi le legi Și-mi născocești fărădelegi.

Deuteronom 32:34

Lucrul acesta nu e oare, Ascuns, la Mine? Nu-i dosit? Nu-i oare el, pecetluit, Printre comorile pe care Al vostru Dumnezeu le are?

Revelația 9:4

Lăcustele, în zborul lor – Să vatăme – nu trebuiau, Ierburi, ce pe pământ creșteau, Și nici verdeața câmpului, Sau frunzele copacului. Ele urmau a fi lovit, Pe cei care nu au primit, Pe fruntea lor, pecetea care, Al nostru Dumnezeu o are.

Revelația 7:2

Apoi, alt înger s-a suit, Din partea de la răsărit, Ținând pecetea-n mâna lui, Cari este-a Dumnezeului Cel veșnic viu și-adevărat. Îngeru-acela a strigat La ceilalți îngeri care sânt, În patru colțuri de pământ, Gata de-a-ncepe-a lor lucrare Și-a vătăma pământ și mare:

Efeseni 4:30

Pe Duhul Sfânt, dragii mei frați, Vă rog, să nu Îl întristați, Căci voi, cu El – după cum știți – Sunteți, acum, pecetluiți, Pentru o zi anume, care E ziua de răscumpărare.

Efeseni 1:13

Și voi dar, să luați aminte, Căci după ce ați auzit Cuvântul ce vi l-am vestit – Cuvântul adevărului – (Al Evangheliei Domnului Și-al mântuirii) și-ați crezut În El, credința a făcut Ca Duhul Sfânt, făgăduit, Să se pogoare, negreșit, Din slăvi, pentru ca voi să fiți, În acest fel, pecetluiți,

2 Corinteni 1:22

El este Cel ce ne-a iubit Și-n urmă, ne-a pecetluit, Punând, în inima oricui, Apoi, arvuna Duhului.”

Ioan 6:27

Nu pentru hrana pieritoare Lucrați, ci pentru-acea mâncare Ce, pe vecie, va rămâne Și-n viață veșnică vă ține. De Fiul omului vi-e dată, Acea hrană, căci al Său Tată – Deci Dumnezeu – cu-adevărat, Cu-a Sa putere, L-a-nsemnat.”

Ioan 3:33

Cel care, însă, a primit Vorbele Lui, adeverește Că Domnul, adevăr, rostește.

Daniel 8:26

De-asemeni – e adevărată Vedenia ce ți s-a dat, Când zilele s-au numărat, De care, știre, voi aveți, Că vor fi seri și dimineți. Dar acest vis, să te grăbești, Acuma să-l pecetluiești, Pentru că vremi îndepărtate, Prin el, fuseseră-arătate.”

Isaia 30:8

Domnul a zis: „Du-te acum Și-apoi în fața lor să vii Cu o tăbliță și să scrii Aceste lucruri. Ia aminte Și-n carte pune-aste cuvinte, Pentru că ele, mărturie, Vor rămânea, pentru vecie.

Кынтаря кынтэрилор 8:6

„Pecete, pune-mă a sta Pe brațul și inima ta, Pentru că dragostea e mare Și-asemeni morții, e de tare; Iar gelozia ațâțată, Apare neînduplecată. Ca locuința morților E al ei jar, mistuitor Precum e jarul focului – E-o flacără a Domnului.

Iosua 18:9

Bărbați-aceia au plecat Și-au bătut țara-n lung și-n lat. Așa precum li s-a cerut, Un plan, în urmă, au făcut, După cetățile pe care Țara-n cuprinsul ei le are, Și-n șapte părți au împărțit Ținutul care l-au găsit. Planul pe care l-au făcut, Fost-a-ntr-o carte-apoi trecut. La Silo – când s-au înturnat – Lui Iosua, l-au înmânat.

Matei 27:66

Ei s-au întors, de la Pilat, Cu straja care li s-a dat, Mormântul l-au pecetluit Și-au pus soldați de la păzit.

Geneza 23:16

Efron, vorbirea, și-a sfârșit. Avram, pe loc, a cântărit Argintul ce i-a fost cerut Și târgul, astfel, s-a făcut.

Geneza 23:20

Câmpul fusese dăruit De-ai lui Het fii, și folosit De-Avram, ca loc pentru mormânt, În al Hetiților pământ.

Rut 4:1

Către ieșirea din cetate, Boaz porni, voind să cate, Pe ruda sa – aceea care Avea drept de răscumpărare, Întâia, asupra lui Rut. Pe acest om, el l-a văzut Chiar la intrarea în cetate Și l-a strigat: „Așteaptă frate! Apropie-te, căci doresc, Ceva, cu tine, să vorbesc!”