Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Ieremia 31:15 - Biblia în versuri 2014

15 În acest fel, Domnu-a vorbit: „Un țipăt greu s-a auzit Din Rama. Plânsul este mare, Iar lacrimile sunt amare. Rahela, pruncii, și-i jelește Și mângâiere nu voiește, Căci pruncii ei dragi nu mai sânt!”

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

15 Așa vorbește Domnul: „Un glas a fost auzit în Rama, bocet și plânset mult. Rahela își plânge copiii și nu vrea să fie mângâiată pentru copiii ei, căci ei nu mai sunt“.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

15 El zice: „A fost auzit un țipăt în localitatea Rama. Acolo este bocet și mult plâns. Rahela își plânge copiii; și nu vrea să fie consolată, pentru că ei nu mai sunt.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

15 Așa vorbește Domnul: „Un strigăt se aude din Ráma, jale și plânset amar; Rahéla își plânge fiii și refuză să fie mângâiată pentru fiii ei, căci nu mai sunt”.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

15 Așa vorbește Domnul: „Un țipăt se aude la Rama, plângeri și lacrimi amare: Rahela își plânge copiii și nu vrea să se mângâie pentru copiii ei, căci nu mai sunt!”

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

15 Așa zice Domnul: Un glas s‐a auzit în Rama, bocet și plângere amară: Rahela plângând pe copiii săi; nu voiește să fie mângâiată pentru copiii ei, căci nu sunt.

Gade chapit la Kopi




Ieremia 31:15
18 Referans Kwoze  

Iată cuvântul cel de sus, Care de Domnul a fost spus Lui Ieremia-n vremea care, Nebuzardan – capul cel mare Al străjii – l-a eliberat Din Rama, unde-a fost legat Cu lanțuri spre-a fi dus apoi – Cu toți ceilalți prinși de război Din Iuda – robi la cel aflat În Babilon, drept împărat.


Când în necaz mă aflu eu, Iute mă-ndrept spre Domnul meu. Întinse, mâinile mi-au stat, Întreaga noapte, ne-ncetat. Sufletul meu, plin de durere, Nu mai vrea nici o mângâiere.


Rahela a fost îngropată Pe drumul ce ducea odată Înspre Efrata – căreia, Și Betleem, i se spunea.


Acum, ajuns-a cortul meu, Trântit să fie, la pământ, Iar frânghiile-i rupte sânt. Feciorii mei m-au părăsit Și nimeni nu s-a mai găsit Cortul să mi-l întindă-apoi Și să-mi ridice pânze noi!


De-aceea zic: „Nu vă uitați La mine, ci să mă lăsați Să plâng amar. Nu stăruiți Mângâietori ai mei să fiți, Pentru necazul cel pe care Sărmanul meu popor îl are!


Frații au zis: „Nici vorbă! Doi Lipsesc acuma, dintre noi. Un singur tată, toți avem Și doisprezece frați suntem. Din Canaan suntem plecați. Pe cel mai mic ce-i între frați, Tata, acasă, l-a oprit, Iar celălalt frate-a murit. Nu iscodim! Crede-ne dar!”


Toți fiii – fiicele, la fel – Au vrut să-l mângâie, dar el, Pe toți, i-a-ndepărtat, zicând: „Eu mă voi pogorî, plângând, În locuința morților, La fiul meu.” În drumul lor


Părinții au păcătuit, Însă cu toții au murit, Iar ale lor păcate-apoi, În lume, azi, le purtăm noi.


„Voi mă lăsați fără copii! Iosif nu mai e printre vii, Iar Simeon e-ntemnițat. Of Doamne! Și vreți, imediat, Pe Beniamin să mi-l răpiți! Dar oare, voi nu vă gândiți Cât, sufletul mi-e de lovit?!”


După ce-ntâi mi-a arătat-o, În față-mi a desfășurat-o. Scrisă era, pe dinafară Și înăuntru scrisă iară. În ea sunt scrise bocete, Cu plângeri mari și gemete.


A doua oară am trecut, Dar dispăruse – a pierit. L-am căutat, dar în zadar, Pentru că nu l-am mai aflat.


De ce, păcatul, nu mi-l ierți, Cătând într-una să mă cerți, Pentru fărădelegea mea? Curând, nu mă vei mai vedea, Căci în țărână voi pătrunde, Ca să adorm. Mă voi ascunde, De Tine. N-ai să mă găsești, Când, să mă vezi, ai să voiești!”


Când sfârșea totul, înapoi – La Rama – se-ntorcea apoi, Unde fusese casa lui. Acolo-n cinstea Domnului, El, un altar, a ridicat, Unde pe-ai săi i-a judecat.


Rama și Gabaon urmară, Berotul li se-alăturară,


Trei secole a numărat, La care s-au adăugat Încă șaizeci și cinci de ani.


Întotdeauna, ea ședea Sub un finic ce se numea Drept „al Deborei” și-l găsim În muntele lui Efraim, Chiar între Rama și Betel. Acolo-ntregul Israel Mergea, de fiecare dată, Când aștepta o judecată.


Trec trecătoarea și-noptează La Gheba, când se înserează. Tremură Rama-nspăimântată, Apoi Ghibea lui Saul, iată, Pornește într-o goană mare.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite