14 Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – A glăsuit: „Am să veghez Și-un jug de fier am să așez, Pe gâturile tuturor, Căci va sluji orice popor La Nebucadențar cel care, În Babilon este mai mare. Chiar fiarele pământului Supuse au să-i fie, lui!”
14 Căci așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: am pus un jug de fier pe gâtul tuturor acestor națiuni ca să slujească lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și-i vor sluji. Chiar și vietățile câmpului i le-am dat ca să-i slujeasc㻓.
14 Iahve, Dumnezeul Armatelor, Cel care este Dumnezeul lui Israel, mai spune: ‘Pun un jug de fier pe gâtul tuturor popoarelor, ca să slujească lui Nabucodonosor – regelui Babilonului – și toate îi vor sluji. I-am dat chiar și animalele sălbatice de pe câmp, ca să îi slujească!’»”
14 Căci așa vorbește Domnul Sabaót, Dumnezeul lui Israél: ‹Am pus un jug de fier pe grumazul tuturor acestor neamuri, ca să-l slujească pe Nabucodonosór, regele Babilónului, și-l vor sluji. Și i-am dat chiar și viețuitoarele câmpului› »”.
14 Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Pun un jug de fier pe grumazul tuturor acestor neamuri, ca să fie subjugate de Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și-i vor sluji; și-i dau chiar și fiarele câmpului!»’”
14 Căci așa zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Am pus un jug de fier pe grumazul tuturor acestor neamuri ca să slujească lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului; și‐i vor sluji: și i‐am dat și fiarele câmpului.
Acuma ai să Îi slujești Din locu-n care te găsești: De foamete înconjurat, De mare secetă uscat, Gol și de lipsuri chinuit, Și de vrăjmași încercuit – Pe care Domnul i-a trimis În contra ta, cum a promis. Un jug de fier, El îți va pune, Pe gât, până te va supune Și vei ajunge – negreșit – În urmă, a fi nimicit.
Acuma însă, iată, eu Te izbăvesc de lanțul care Îți ține mâinile-n strânsoare. În Babilon, dacă voiești, Tu poți ca să mă însoțești. Acolo îți va merge bine, Căci voi avea grijă de tine. Dar dacă nu-ți place, să știi Că nu ești obligat să vii. În față, vreau a te uita: Privește, toată țara ta E înainte-ți. Poți s-apuci Ori încotro vrei să te duci. Ești liber, în ce vrei a face! Du-te și stai unde îți place!”
Le spune slujitorilor, Să zică împăraților Care în Iuda i-au trimis: „Iată dar, ceea ce a zis Domnul oștirilor, Acel Ce-i Împărat în Israel: „Mergeți degrabă și spuneți Stăpânilor ce îi aveți:
Domnul, de mână, v-a luat; Deoparte, El v-a așezat Dintre popoarele ce pier, Căci din cuptorul cel de fier – Din al Egiptului ținut – V-a scos și, liberi, v-a făcut.
Poporul ce se va opune Și care nu se va supune Lui Nebucadențar – cel care, În Babilon, este mai mare – Are să fie nimicit, Pentru că el va fi lovit Cu ciuma și cu foametea Și o să-l taie sabia. Așa va fi căci, negreșit, Domnul e cel care-a vorbit!
Mâna asupra mea; m-a prins Și mi-a legat jugul pe care Nelegiuirea mea îl are. Nelegiuirile acele, De gât, îmi sunt legate ele, Iar relele înfăptuite Se-arată-a fi bine-mpletite. Frântă a fost a mea putere, Căci Domnul – după a Lui vrere – M-a dat în mâna celor cari Se dovedesc a fi mai tari Și-n nici un fel nu reușesc, Ca lor, să mă împotrivesc.
E Efraim, ca o mânzată Care, la jug, e învățată, Căreia-i place-a treiera Grâul. Frumos, gâtu-i era, De-aceea, i l-am și cruțat. Dar Efraim va fi-njugat. Iuda-i pentru arat adus, Iar Iacov, la grăpat, e pus.