Ieremia 26:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Te-a auzit atâta lume, Vorbind în al Domnului Nume. Dar oare, cum de îndrăznești Să vii și să ne prorocești, Zicând că „Tot ce s-a-ntâmplat La Silo-n timpu-ndepărtat Se va-ntâmpla Casei pe care Al nostru Dumnezeu o are? Și-apoi, cetatea nimicită Ajunge-va și pustiită?” Poporul l-a înconjurat Pe Ieremia, de îndat’. S-au strâns cu toți în jurul lui, În curtea Casei Domnului.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁹ De ce profețești în Numele Domnului, zicând: „Casa aceasta va ajunge ca Șilo și cetatea aceasta va fi pustiită și lipsită de locuitori?“. Tot poporul s-a adunat în jurul lui Ieremia, în Casa Domnului.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ De ce profețești în numele lui Iahve și zici: «Această casă va ajunge ca Șilo și acest oraș va fi devastat și lipsit de locuitori.»?” Tot poporul s-a adunat în jurul lui Ieremia, în casa lui Iahve.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ De ce profețești în numele Domnului și zici: «Casa aceasta va fi ca Șílo și cetatea aceasta va fi pustiită, fără locuitori»?”. Tot poporul s-a adunat împotriva lui Ieremía în casa Domnului.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ Pentru ce prorocești în Numele Domnului și zici: ‘Casa aceasta va ajunge ca Silo și cetatea aceasta va fi pustiită și lipsită de locuitori’?” Tot poporul s-a îngrămădit în jurul lui Ieremia în Casa Domnului.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ Pentru ce ai prorocit în numele Domnului, zicând: Casa aceasta va fi ca Silo și cetatea aceasta va fi pustiită, fără locuitor? Și tot poporul s‐a adunat împotriva lui Ieremia în casa Domnului.

Ieremia 26:9 Referans Kwoze

Fapte 22:22

Toți, pân-aici, l-au ascultat, Însă, apoi, și-au ridicat Glasul, strigând: „Nevrednici sânt, Astfel de oameni, pe pământ! La moarte, să îl osândească! Nu-i vrednic ca să mai trăiască!”

Fapte 21:30

La vorba lor, pe loc, s-a pus Toată cetatea, în mișcare. S-a strâns norodul, după care, Pavel fu scos, din Templu-afară, Iar ușile le încuiară.

Fapte 13:50

Iudei-atunci s-au mâniat Și, grabnic, au întărâtat Pe toți fruntașii, din cetate; De-asemeni, fură-ntărâtate Femeile cucernice, Cu vază, și puternice. Astfel, cu toții au stârnit Prigoana, și i-au izgonit, Iute, din ale lor hotare Pe Pavel și Barnaba, care

Fapte 6:14

Și-a Legii. Prin al său cuvânt, El a vestit cum că Iisus, Nazarineanul, ar fi spus Că are să dărâme, El, Locașul sfânt. În acest fel, Și obiceiurile date, De Moise, ne vor fi schimbate.”

Fapte 5:28

„Dar nu v-am poruncit noi, oare, Ca în ăst Nume, să-ncetați, Pe oameni, să-i mai învățați?! Voi, dimpotrivă – ce-ați făcut? – Ierusalimul l-ați umplut Cu-nvățături și căutați, Asupră-ne, să aruncați Sângele omului acel.”

Ioan 8:59

Când a sfârșit de cuvântat, Ei, pietre-n mână, au luat, Ca să-L lovească, dar Iisus Se-ascunse, iute, și S-a dus, Din Templu-apoi, trecând ușor Și sigur, prin mijlocul lor.

Ioan 8:20

Aste cuvinte-atunci, Iisus, În Templu când era, le-a spus – Când împărțea norodului, Cu drag, învățătura Lui. Ședea chiar lângă vistierie, Dar nimeni n-a-ndrăznit să vie, Să-L prindă – cum s-ar fi dorit – Căci ceasul Său n-a fost sosit.

Marcu 15:11

Dar preoții cei mai de seamă – Care-ncepură să se teamă Că ar putea fi scos Iisus, Din temniță – gloatei i-au spus Să ceară-a fi eliberat Baraba, de către Pilat.

Matei 27:20

Dar preoții cei mai de seamă, Noroadele-au înduplecat, Să ceară-a fi eliberat Baraba, de la închisoare, Iar pe Iisus, să Îl omoare.

Matei 21:23

Iisus, la Templu-apoi, S-a dus. Bătrânii, preoții, I-au spus: „Cu ce putere-ai săvârșit Totul? De unde ai primit Astă putere? Să ne spui!”

Miheia 2:6

Ei spun, mereu: „Nu prorociți! Astfel de lucruri, nu vestiți, Pentru că-altminteri, nesfârșite Vor fi ocările zvârlite!”

Amos 5:10

Ei îl urăsc pe-acela care Îi mustră pentru-a lor purtare, Iar de cel care le-a vorbit Din inimă, ei s-au scârbit.

Ieremia 9:11

În vremea care o să vie, Ierusalimul va să fie Doar un morman de pietre-n care Șacalul locuință-și are. Cetățile-n Iuda zidite Vor fi cu toate, pustiite, Căci nimeni n-o să mai cuteze, În ele, ca să se așeze.

Isaia 29:21

Pieri-vor cei ce-i osândeau Pe alții, cei cari întindeau Curse celor ce-au cutezat – Cumva – să îi fi înfruntat, Și toți cei care s-au vădit Precum că l-au năpăstuit Pe cel ce e nevinovat.

2 Cronici 25:16

Pe când prorocul mai vorbea, Îi zise: „Pleacă de la mine! Te-am făcut sfetnic eu, pe tine? Oare la mine ai venit Pentru că vrei să fii lovit?” Prorocu-a zis, când a plecat: „Acuma sunt încredințat Că Dumnezeu te-a părăsit Și astfel, fi-vei nimicit, Pentru că rău, tu te-ai purtat Iar de-al meu sfat, n-ai ascultat.”

Fapte 3:11

Pentru că omul i-a urmat Pe Petru și Ioan, mirat, Întreg norodul s-a grăbit Spre-acel pridvor ce s-a numit Drept „al lui Solomon” fiind, La Petru și Ioan, privind.

Fapte 5:12

Noroadele se adunau Lângă apostoli, căci vedeau Minuni și semne-nfăptuite, Prin ei, și boli tămăduite. În al lui Solomon pridvor Ședeau, în fața tuturor,

Iosua 18:1

A lui Israel adunare La Silo-a stat, în așteptare Și-acolo fost-a așezat Al întâlnirii cort, de-ndat’. Supus, întreg cuprinsul țării Se întindea în largul zării.

Ieremia 32:3

Când împăratul Zedechia L-a-ntemnițat pe Ieremia, L-a întrebat: „Ce tot vorbești? De ce, în ăst fel, prorocești, Spunându-le la toți că, „Iată, Astă cetate va fi dată În mâinile celui pe care, În frunte, Babilonu-l are”? Cuvintele care le-ai spus, Ai zis că-s de la Cel de Sus.

Ieremia 33:10

Așa vorbește Domnul: „Iară, O să se-audă-n astă țară, În vremile de mai târziu – Chiar dacă ziceți că „pustiu Are să fie-al ei pământ, Căci dobitoace nu mai sânt Pe-ntinsul lui și-asemenea, Nici oameni nu vor mai putea Să-l locuiască, niciodat’, Căci în ruină e lăsat” – Are să se audă iară, În orice loc din astă țară – Atât de-a lungul drumului Ce-i al Ierusalimului, Pe ulițele răsfirate Cari în cetate sunt aflate, Cât și-n cetățile pe care Iuda, pe-al său cuprins, le are –

Ieremia 36:29

Lui Ioiachim, așa să-i spui: „Iată cuvântul Domnului: „Tu ai ars cartea și ai zis: „De ce, în cartea ta, ai scris: „Acela care e pe tron Drept împărat în Babilon, Țara are s-o pustiască. Oamenii n-au s-o locuiască. Nici dobitoace nu mai sânt Aflate pe al ei pământ”?”

Plângerile 4:13

Faptul acest e rodul lor – A tuturor păcatelor – Făcute de ai săi preoți, Precum și de prorocii toți, Pentru că-n el, ei au vărsat Sângele cel nevinovat!