Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Ieremia 23:2 - Biblia în versuri 2014

2 Iată ce-a zis Domnul, Acel Ce-i Dumnezeu în Israel: „Pentru că voi Mi-ați risipit Turma și nu v-ați îngrijit, Cu drag, de ale Mele oi, Am să vă pedepsesc apoi, Căci rele fapte-ați săvârșit.”

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

2 De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor care-l pasc pe poporul Meu: „Voi Mi-ați risipit oile, le-ați alungat și nu le-ați îngrijit. Iată, vă voi pedepsi pentru răutatea faptelor voastre, zice Domnul.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Pentru că se întâmplă acest lucru, Dumnezeul lui Israel numit Iahve vorbește astfel împotriva păstorilor care pasc pe cei care aparțin poporului Lui: «Pentru că Mi-ați risipit oile, pentru că le-ați alungat și nu le-ați îngrijit, vă voi pedepsi pentru răutatea faptelor voastre!» Acesta este mesajul lui Iahve.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 De aceea, așa spune Domnul Dumnezeul lui Israél împotriva păstorilor care păstoresc poporul meu: „Voi împrăștiați turma mea, o alungați și nu vă îngrijiți de ea. Iată, eu vă voi pedepsi pentru răutatea faptelor voastre – oracolul Domnului!

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel împotriva păstorilor care pasc pe poporul meu: „Pentru că Mi-ați risipit oile, le-ați izgonit și nu v-ați îngrijit de ele, iată că vă voi pedepsi din pricina răutății faptelor voastre”, zice Domnul.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 De aceea, așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel despre păstorii care păstoresc pe poporul meu: Voi ați împrăștiat oile mele și le‐ați alungat și nu le‐ați cercetat: Iată, voi cerceta în voi răutatea faptelor voastre, zice Domnul.

Gade chapit la Kopi




Ieremia 23:2
21 Referans Kwoze  

Acela care e mai bun Din rândul lor, este – vă spun – Ca tufele de mărăcini. Mai rău ca tufele de spini, Este cel care s-a vădit, În rândul lor, cel mai cinstit. Ziua, de-ai Tăi proroci vestită – Pedeapsa care-i pregătită – Se-apropie-amenințător! Atunci va fi mirarea lor!


„Casă-a lui David! Domnul Sfânt Îți spune-acum, acest cuvânt: „Dreptate, faceți – de îndat’ – Din zorii zilei, ne-ncetat! Scăpați-l pe cel asuprit, De cel care l-a prigonit, Ca nu cumva, altfel, să vie Asupră-vă a Mea mânie, Să se aprindă ca un foc Și-apoi să spulbere ăst loc, Din pricina răului care Îl săvârșiți, fără-ncetare!


Și, la popor, te-ntoarce iar, Pentru că el trebuie dus, Acolo unde Eu ți-am spus. De-acuma, înaintea ta, Îngerul Meu, mereu, va sta. ‘Nainte-ți, el o să pășească, Însă când are să sosească Ceasul, ziua de răzbunare, Îi voi lovi, pe fiecare, Pentru păcatul săvârșit.”


Dacă vreun om din acest loc, Dacă vreun preot sau proroc Are să vină, după care Va zice: „O amenințare A Domnului!”, bine să știe Că pedepsit are să fie. Am să îl pedepsesc pe el, Precum și casa lui, la fel!


Religiunea cea curată, Plăcută și neîntinată, În fața Domnului Cel care, Tată, ne e, la fiecare, Este ca noi să cercetăm Orfanii, să le ajutăm Pe văduve și-apoi să știm Ca, ne-ntinați, să ne păzim.”


Am fost străin – nu M-ați primit! Eram gol – nu M-ați învelit! Bolnav am fost și-ntemnițat – Voi, însă, nu M-ați căutat!”


Pentru acele zile când Mergea, tămâie, aducând ‘Naintea Baalilor, doresc – Acuma – să o pedepsesc. Pentru acele zile când – După ibovnici, alergând – Cu salbă mândră se gătea Și-n nas verigă își punea, Am să o pedepsesc, de-ndat’. O pedepsesc, căci M-a uitat! Așa va fi căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”


Ce ai să zici, când se vor ține A fi mai mari, puși, peste tine, Străini pe cari obișnuiai Ca drept prieteni să îi ai? N-au să te ia dureri pe care Doar ceasul nașterii le are?


„De-aceea, Domnul oștilor A zis, spre știrea tuturor: „Iată că am să-i pedepsesc! Cu sabia am să-i lovesc Pe tinerii aflați în țară Și-apoi, de foame au să piară Copiii din acest popor.


Sunt rușinați și nu sunt buni Căci săvârșesc doar urâciuni. Cu toate-acestea, nu e cine Ca să roșească de rușine. De-aceea are să se vadă Precum că ei toți au să cadă, Cu cei ce cad și răsturnați – Curând – vor fi acei bărbați, Căci Domnul are să-i lovească Atunci când o să-i pedepsească. Așa va fi căci, negreșit, Domnul e Cel care-a vorbit.”


„Și-atunci, să nu îi pedepsesc, Când aste rele făptuiesc?” – A-ntrebat Domnul. „Pot să spun Că n-am, pe ei, să Mă răzbun?


„Atunci, să nu îi pedepsesc, Când astfel ei păcătuiesc? Sau oare, să nu Mă răzbun Pe-acest popor ce nu e bun?”


Când am fost gol, M-ați învelit; Am fost bolnav, M-ați căutat, Iar când eram întemnițat, Știați, la Mine, să veniți.”


Iată, păstorii s-au prostit Și astfel n-au mai propășit, Pentru că ei au încetat, Pe Domnul a-L fi căutat. De-aceea, ei se pomenesc Că turmele se risipesc.


Iar dacă voi vedea că încă N-am să fiu ascultat de voi, Pe-ascuns eu am să plâng apoi, Căci sunteți plini doar de mândrie Și pentru că în grea robie – Smulsă fiind din țara Lui – Va merge turma Domnului.


„Ridică-ți ochii și privește! Spre miazănoapte, te rotește! Unde îți este turma dată, Da care mândră-ai fost, odată?


Aflați că Domnul a văzut Totul și nu a mai putut Să rabde ceea ce făceați, Ce urâciuni înfăptuiați. De-aceea, El v-a pedepsit, Iar țara vi s-a pustiit, Căci o paragină e ea, Precum puteți bine vedea. O pricină doar de ocară Și de blestem e-a voastră țară, Pentru tot răul săvârșit De-al vostru neam, necontenit.


Ele, atunci, s-au risipit, Căci nimeni nu le-a păstorit. Ajuns-au pradă fiarelor – Pradă sălbăticiunilor Cari de pe câmpuri au venit – Și-n acest fel, s-au risipit.


Iată că un păstor vă pun, Pe cari am să-l ridic în țară. De oile ce au să piară, Nu-i va păsa în nici un fel. Nu are să se ducă el – Pe cele tinere aflate, Ce s-au pierdut – ca să le cate. De-asemeni, nu va încerca Acel păstor, de-a vindeca Pe oile cele rănite. Nu au să fie îngrijite Nici cele sănătoase-apoi. Carnea celor mai grase oi, O va mânca, pe nesimțite, Lăsând din ele, doar copite!


„Eu, Domnul – cel care veghez Întotdeauna – cercetez Adâncul inimii. Doar Eu Încerc rărunchii, tot mereu, Și plată-i dau la fiecare, După purtarea ce o are. Astfel, răsplata tuturor E dată după rodul lor.”


„A Mea mânie s-a aprins Și-apoi către păstori s-a-ntins. Iată dar că acum voiesc, Pe țapi, ca să îi pedepsesc.” Al oștii Domn turma-Și veghează. Casa lui Iuda cercetează, Căci El are s-o facă-apoi, Cum e al Său cal de război, De slavă plin neîncetat Și-n bătălie încercat.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite