Ieremia 21:9 - Biblia în versuri 20149 Aceia cari vor rămânea Să stea-n cetate mai departe, De moarte au să aibă parte. Îi va ucide sabia Sau ciuma și cu foametea. Cei care pleacă, bunăoară, La oștile ce vă-nconjoară – Cari sunt ale Haldeilor – Și au să se predeie lor, În gheara morții n-au să cadă, Căci ei vor dobândi, drept pradă, Chiar viața, căci în ăst fel, iată, Aceasta le va fi cruțată. Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească9 Cine va rămâne în cetatea aceasta va muri ucis de sabie, de foamete sau de molimă; dar cine va ieși să se predea caldeenilor care vă asediază, va trăi și viața lui îi va fi singura pradă. Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 20189 Cine va rămâne în acest oraș, va muri lovit de sabie, de foamete sau de epidemie. Dar cine va pleca din el ca să se predea caldeenilor care vă asediază, va trăi; și viața lui îi va fi singura pradă.» Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 20209 Cel care va rămâne în cetatea acesta va muri de sabie sau de foamete sau de ciumă; cel care va ieși va cădea înaintea caldéilor care vă asediază și va trăi, dar sufletul lui va deveni pradă. Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu9 Cine va rămâne în cetatea aceasta va muri ucis de sabie, de foamete sau de ciumă, dar cine va ieși să se ducă la haldeenii care vă împresoară va scăpa cu viață, care va fi singura lui pradă. Gade chapit laTraducere Literală Cornilescu 19319 Cine va rămâne în cetatea aceasta va muri de sabie, de foamete și de ciumă; dar cine va ieși și va trece la haldeii care vă împresoară va trăi și viața lui îi va fi drept pradă. Gade chapit la |
Însă, ce faci tu, bunăoară? Umbli doar după lucruri cari Se-arată precum că sunt mari? Uită de lucrurile-acele Și nu mai umbla după ele! Căci iată, peste toată firea, Aduce-voi nenorocirea. Făpturile nu vor putea Să se ferească-atunci, de ea. Dar ție, pradă de război, Chiar viața ta ți-o dau apoi, În toate locurile-n care Te va purta a ta cărare.”
Chiar de au să se hotărască, Apoi, cu toții să postească, N-am să ascult rugile lor. Nu vreau mulțimea jertfelor, Nici darurile de mâncare Și nici acele jertfe care – Precum se știe – se socot A fi drept ardere de tot. Jertfele lor, nu le primesc, Pentru că vreau să-i nimicesc Cu ciuma și cu foametea Și să-i lovesc cu sabia.”
Pe Zedechia – cel aflat, În Iuda, pus ca împărat – Pe slugile-mpăratului Și pe întreg poporul lui – Care de ciumă au scăpat, De sabie și n-au picat Uciși de foame și nevoi, Am să îi las s-ajungă-apoi, Pe mâinile celui aflat În Babilon, drept împărat. Acolo, Nebucadențar O să îi prigonească iar. Cu sabia o să-i omoare Și nu vor mai avea scăpare.
A treia parte o să cadă, Din ai tăi oameni, morții, pradă, Prin ciuma care izbucnește Și foametea ce bântuiește. Altă treime, după ei, Prin ascuțișul sabiei Are să piară-n jurul tău, Când va veni ceasul cel rău. În vânturile câte sânt, Pe fața-ntregului pământ, Voi risipi treimea care, Din tine, va avea scăpăre. O izgonesc, iar după ea, Apoi, voi scoate sabia.