Ieremia 14:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ De ce să fii Tu socotit Drept un viteaz încremenit Ce nu Se poate arăta Și nu ne poate ajuta? Dar totuși, ești cu noi mereu, Căci ești al nostru Dumnezeu, Iar al Tău Nume, peste noi, Tu știi că e chemat apoi. De-aceea, nu ne părăsi! De-al Tău sprijin, nu ne lipsi!”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁹ De ce ești ca un om înmărmurit, ca un viteaz care nu poate salva? Tu ești în mijlocul nostru, Doamne și Numele Tău este chemat peste noi! Nu ne părăsi!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ De ce ești ca un om șocat și ca un luptător remarcabil dar incapabil să salveze (pe cineva)? Doamne, Tu ești în mijlocul nostru; și numele Tău este chemat (ca protecție) peste noi! Nu ne abandona!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ De ce să fii ca un om încremenit, ca un viteaz care nu poate să salveze? Tu ești în mijlocul nostru, Doamne, și numele tău este chemat asupra noastră: nu ne lăsa!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ De ce să fii ca un om încremenit, ca un viteaz care nu ne poate ajuta? Și totuși Tu ești în mijlocul nostru, Doamne, și Numele Tău este chemat peste noi. De aceea nu ne părăsi!

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ De ce să fii ca un om uimit, ca un viteaz care nu poate mântui? Totuși tu, Doamne, ești în mijlocul nostru și noi ne numim după numele tău; nu ne lăsa.

Ieremia 14:9 Referans Kwoze

Isaia 63:19

Iată că noi ajuns-am iară, Ca un popor nenorocit, Pe care nu l-ai cârmuit Tu, niciodată, peste care Nu S-a chemat Numele-Ți mare…”

Isaia 59:1

Nu-i scurtă mâna Domnului, Spre-a mântui. Urechea Lui Nu poate să fi asurzit Și să nu ne fi auzit.

Ieremia 15:16

Cuvintele-Ți, când le-am primit, Îndată eu le-am înghițit, Căci bucuria și-o găsea, În ele-atunci, inima mea, Pentru că eu am fot numit După-al Tău Nume, negreșit, O Dumnezeu al tuturor, Precum și Domn al oștilor!

Psalmi 46:5

În mijlocul cetății stând. Ea nu se clatină, nicicând: Din zori de zi, El o ajută Și astfel tare e ținută.

Numeri 11:23

Domnu-a răspuns și-a întrebat: „Doar nu cumva, s-o fi scurtat Mâna lui Dumnezeu? Ce crezi? Iată, acuma, ai să vezi De se-mplinește ce ți-am spus.”

Evrei 13:5

Banii, nicicând, să nu-i iubiți, Ci vreau ca să vă mulțumiți Cu ce aveți, căci El a zis – Iar în Scripturi se află scris – Că „Nicicând, n-am să te las Eu, Ci te voi însoți, mereu. În nici un chip, nu șovăiesc, Și n-am ca să te părăsesc”.

2 Corinteni 6:16

Un Templu al lui Dumnezeu, Cum poate să se-mpace-apoi, Cu idolii? Voi știți, că noi, Suntem Templul lui Dumnezeu, Precum a zis chiar El, mereu: „Eu am să locuiesc, cu voi, Și în al vost’ mijloc, apoi, Eu am să umblu, ne-ncetat, Căci printre voi, voi fi aflat. Eu voi fi Dumnezeul lor, Iar ei vor fi al Meu popor.”

Revelația 21:3

Atunci, din jilțul de domnie, Un glas s-a auzit să vie Și-n felu-acesta a vorbit: „Iată, acuma a venit Cortul lui Dumnezeu, în care Sunt oamenii! Dumnezeu are Ca, între ei, să locuiască Și astfel, o să se vădească Precum că-i Dumnezeul lor, Iar ei vor fi al Său popor.

Zaharia 2:5

„Eu Însumi fi-voi în ăst loc” – Domnul a zis – „și-un zid de foc, În jurul zidurilor lui – Ale Ierusalimului – Eu am să fiu, căci slava Mea În al lui mijloc va ședea!”

Ieremia 8:19

Strigătul fiicei cea pe care Sărmanul meu popor o are, Abia mai poate să răzbată, Căci e-ntr-o țară-ndepărtată.” „Nu se mai află în Sion, Domnul, șezând pe al Său tron?” Nu mai e nici un împărat Cari în Sion este aflat?” „De ce-au stârnit a Mea mânie, Cu lucruri care nu-Mi plac Mie? De ce și-au făcut chip cioplit? Idoli străini, de ce-au slujit?”

Isaia 51:9

Te scoală braț al Domnului! Te-mbracă cu puterea Lui! Trezește-Te și Te arată, Precum erai Tu altădată, În vremurile vechi. Dar oare, Nu ai fost Tu, Acela care, Peste Egipt ai tăbărât Și-ndată l-ai și doborât? Sau nu Tu, oare, ai ajuns Balaurul și l-ai străpuns?

Isaia 12:6

Tu, ceea care te vădești Că în Sion te-adăpostești, Strigă – cu multă bucurie – Și plină fii, de veselie Căci mare e în tine – iată – Acela care Se arată Precum că e Sfântul pe care Poporul Israel Îl are.”

Psalmi 27:9

Nu îmi ascunde Fața Ta, Și nici nu Te îndepărta De robul Tău, plin de mânie! Căci Tu ești Doamne, pe vecie, Sprijinul meu, în toate cele, Tu, Domnul mântuirii mele!

1 Samuel 12:22

Dar fiți încredințați – vă zic – Căci Dumnezeu Își ocrotește Poporul și nu-l părăsește, Din pricina Numelui Lui Cel mare. Voia Domnului E de-a vă ridica pe voi, Ca să Îi fiți popor apoi.

Deuteronom 23:14

Căci al tău Domn și Dumnezeu, În tabără, va fi mereu, Pentru ca să te ocrotească Și pentru ca să-i dăruiască Pe-ai tăi vrăjmași, în mâna ta. De-aceea, îți va arăta Tabăra, sfântă și curată, Ca să nu vadă, niciodată, Domnul, nimic nepotrivit Și necurat, ca părăsit Să nu fii tu, de Dumnezeu, Ci El, cu voi, să stea mereu.”

Fapte 15:17

Să Îl urmeze, pas cu pas – Toți oamenii ce-au mai rămas – Pe Domnul, iar alături lor, Să fie a Neamurilor Mulțime, peste cari, mereu, Este chemat Numele Meu;

Езекиел 48:35

În jurul ei, cetatea are Un loc anume, un loc care Ajunge-vei să îl socoți La optsprezece mii de coți. Cetatea o să dobândească Un nume și-o să se numească, „Domnul e-aicea!” Negreșit, Acesta-i numele primit, Nume ce îl va căpăta Și din acea zi-l va purta.”

Habacuc 1:2

Doamne, cât voi striga la Tine, Fără să iei seama la mine? Cât am să plâng, tânguitor, Fără să îmi dai ajutor?

Deuteronom 28:10

Popoarele se vor uita Și vor vedea că veți purta Numele Domnului și-apoi, Au să se teamă-atunci, de voi.

2 Cronici 7:14

Dacă acest popor al Meu Asupra căruia, mereu, Este chemat Numele-Mi Sfânt, Se va smeri pân’ la pământ Și-n rugăciuni apoi va sta, Când Fața Mea va căuta, Iar de la căile acele Ce s-au vădit precum că-s rele Se va abate, negreșit, Îi iert păcatul săvârșit Și țara-n care locuiește Poporul se tămăduiește.

Psalmi 10:1

Doamne, de ce Te-ai depărtat? De ce Te-ascunzi neîncetat, Atunci când valuri de necaz Întunecă al meu obraz?

Isaia 43:7

Pe-aceia cari, Numele Meu Îl poartă, să-i aduci, căci Eu Sunt Cel care i-am întocmit Și spre-a Mea slavă i-am menit. Adă-i pe cei ce i-am făcut Așa după cum Eu am vrut.”

Ieremia 51:5

Iată că nu sunt părăsiți Nici Iuda și nici Israel, De Dumnezeul lor, de Cel Cari este Domn al oștilor. Iată, țara Haldeilor E plină de nelegiuire Și e-ndreptată a ei fire În contra Sfântului pe care Neamul lui Israel Îl are.

Plângerile 5:20

De ce dar, să ne uiți apoi, În vecii vecilor, pe noi? Și pentru ce să Îți dorești, Mult timp, ca să ne părăsești?

Zaharia 8:3

Domnul a zis, a doua oară: „Către Sion Mă întorc iară, Căci în Ierusalim, voiesc – De-acuma – ca să locuiesc. Ierusalimul – veți vedea – Un nume nou, că va avea: „Cetatea credincioasă” – iată – I se va spune. Totodată, Muntele Celuia pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are, „Muntele sfânt”, va fi chemat.”