Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Ieremia 12:8 - Biblia în versuri 2014

8 Acuma, moștenirea Mea Ajunge-a fi asemenea Leului din pădure, care, În contra Mea, mugește tare. Când am văzut-o rea din fire, Urât-am a Mea moștenire.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

8 Moștenirea Mea a ajuns pentru Mine ca un leu în pădure: și-a ridicat glasul împotriva Mea, de aceea o urăsc.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

8 Moștenirea Mea a ajuns pentru Mine ca un leu în pădure: a strigat împotriva Mea, amenințându-Mă. Din această cauză o urăsc.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

8 Moștenirea pe care o aveam a devenit ca un leu în pădure: și-a ridicat împotriva mea glasul, de aceea o urăsc.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

8 Moștenirea Mea a ajuns pentru Mine ca un leu în pădure, a mugit împotriva Mea, și de aceea o urăsc.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

8 Moștenirea mea s‐a făcut pentru mine ca un leu în pădure; și‐a ridicat glasul împotriva mea: de aceea am urât‐o.

Gade chapit la Kopi




Ieremia 12:8
8 Referans Kwoze  

Cel care-i Domn al tuturor Și Dumnezeu al oștilor, Pe Sine Însuși a jurat Și-n acest fel, a cuvântat: „Iacov, cu toată-a lui mândrie, O mare scârbă-Mi face Mie, Și am ajuns să urăsc toate Palatele lui minunate. În mâinile vrăjmașului, Am să dau Eu, cetatea lui, Cu tot ceea ce este-n ea.


Întreaga răutate, iată, Chiar la Ghilgal e așezată. Scârbit sunt, de acest popor, Din pricina relelor lor. Tocmai de-aceea, Eu voiesc, Din Casa Mea, să-i izgonesc. Să îi iubesc Eu nu mai pot, Pentru că, după cum socot, Sunt îndărătnici toți cei cari Se dovedesc ai lui mai mari.


Sunt trei păstori ce-au păstorit Turma, iar Eu i-am nimicit Doar într-o lună: nu puteam Să îi mai rabd; scârbit eram, De ei, și cum văzut-am bine, Și ei erau scârbiți de Mine.


Ca niște lei, ei se adună Ca să răcnească împreună. Asemeni unor pui de lei, Atuncea, au să fie ei.


„Iată că puii leului Strigă, mereu, în contra lui. Plini de furie, ei mugesc Și țara lui o pustiesc. Cetățile-i sunt părăsite, Căci arse-au fost și nimicite.


Noi, vinovați, de la-nceput, Față de Domnul, ne-am făcut. Necredincioși ne-am dovedit, Pentru că noi L-am părăsit Pe-Acela care e, mereu, Al nostru Domn și Dumnezeu. Cu apăsare am vorbit Și răzvrătire am vădit. Numai cuvinte mincinoase, Din al nost’ cuget, au fost scoase.


De ei. Când și-a descoperit Necurăția și-a voit Să-și dezvelească goliciunea, Și când văzut-am urâciunea Pe care-o săvârșise ea, Atuncea și inima Mea, Grabnic, de ea, s-a-nstrăinat, La fel precum s-a depărtat


De multă vreme-l socot Eu, Vrăjmaș, pe-acest popor al Meu. Mantalele, voi le răpiți, Celor care trec liniștiți, Pe drum, iar gânduri de război, Nu au nutrit față de voi.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite