Ieremia 10:20 - Biblia în versuri 2014

²⁰ Acum, ajuns-a cortul meu, Trântit să fie, la pământ, Iar frânghiile-i rupte sânt. Feciorii mei m-au părăsit Și nimeni nu s-a mai găsit Cortul să mi-l întindă-apoi Și să-mi ridice pânze noi!

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

²⁰ Cortul meu este distrus; toate funiile îmi sunt rupte. Fiii mei s-au depărtat de la mine și nu mai sunt; nu a mai rămas nimeni să-mi întindă iarăși cortul și să-mi ridice draperiile.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁰ Cortul meu este distrus. Toate funiile mele sunt rupte. Fiii mei s-au îndepărtat de mine; și nu mai sunt. Nu a mai rămas nimeni să îmi instaleze cortul din nou și care să îmi ridice draperiile.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁰ Cortul meu este devastat și toate funiile mele au fost rupte. Fiii mei au ieșit de la mine: nu mai este nimeni care să întindă cortul meu și să-mi ridice pânzele.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁰ Cortul îmi este dărâmat, toate funiile îmi sunt rupte, fiii mei m-au părăsit, nu mai sunt; n-am pe nimeni care să-mi întindă cortul din nou sau să-mi ridice pânzele!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁰ Cortul meu s‐a pustiit și toate funiile mele s‐au rupt. Copiii mei au ieșit de la mine și nu sunt, nu este cine să‐mi mai întindă cortul și să‐mi ridice covoarele.

Ieremia 10:20 Referans Kwoze

Ieremia 4:20

Se-anunță grele strâmtorări, Dărâmături și încercări. Întreaga țară e lovită Puternic și e pustiită. Colibele sunt nimicite, Iar corturile năruite Într-o clipită! Până când

Ieremia 31:15

În acest fel, Domnu-a vorbit: „Un țipăt greu s-a auzit Din Rama. Plânsul este mare, Iar lacrimile sunt amare. Rahela, pruncii, și-i jelește Și mângâiere nu voiește, Căci pruncii ei dragi nu mai sânt!”

Isaia 54:2

„Lărgește-ți cortul și-ți întinde Învelitoarea ce cuprinde Cortul în care locuiești! Nu te opri! Să îți lungești Și funiile cortului Și să-ntărești țărușii lui!

Plângerile 1:5

Iată, ai lui asupritori Se-arată-a fi biruitori Și toți vrăjmașii lui, vădiți, Acum ajuns-au mulțumiți, Pentru că Domnul l-a smerit Fiindcă a păcătuit. Copiii i-au ajuns să-i fie, De-asupritori, duși în robie.

Isaia 51:16

Al Meu cuvânt, venit de sus, În a ta gură Eu l-am pus. Eu te-nvelesc, cu mâna Mea – Cu umbra ce o face ea – Căci vreau a-ntinde ceruri noi Și un pământ nou face-voi. Către Sion voi zice Eu: „Iată, tu ești poporul Meu!”

Proverbe 12:7

Cel rău e răsturnat – dispare; Dar va rămâne în picioare Casa celui neprihănit.

Iov 7:8

Și voi, voi care-acum puteți Să stați aici – să mă vedeți – Curând nu mă veți mai vedea Căci pe sfârșite-i viața mea.

Isaia 51:18

Nu-i nimenea – cum am văzut – Din cei pe care i-a născut, În stare să-l călăuzească Și sprijin să îi dăruiască.

Miheia 2:9

Din casele ce le iubesc, Iată că ei își izgonesc Femeile cele pe care Acest popor al Meu le are Și le răpesc copiilor, Podoaba ce am dat-o lor.

Ieremia 30:17

Dar te voi vindeca și iată Că rana ta va fi legată. De către ei ai fost numit Drept „Cel ce este izgonit”. Te-au mai numit „Sionul, casă De care nimănui nu-i pasă”.