2 „Nu căutați a trăi voi, La fel ca neamurile-apoi, Iar de semnele cerului Nu-i fie teamă nimănui, Căci neamurile, doar, sunt cele Care vădesc teamă de ele.
2 El vă vorbește astfel: «Nu învățați comportamentul celorlalte popoare; și nu vă speriați de semnele cerului, chiar dacă acestor popoare le este frică de ele.
Să nu trăiască ăst popor, Asemenea neamurilor Pe care le voi izgoni, Din fața lui, când va veni Să stea, în țara ce-i e dată. Să nu urmeze, niciodată, A neamurilor obiceie. Poporul Meu să nu se ieie După acestea, căci ce fac Ele, acum, nu-Mi e pe plac; Și toate câte le-am văzut La ele, scârbă Mi-au făcut.
Nu faceți ceea ce-ați văzut Că, în Egipt, a fost făcut, În vremea-n care-ați locuit Acolo. Nu e-ngăduit, De-asemenea, să faceți voi Ceea ce veți vedea apoi, Că fac cei care locuiesc, În țara ce vi-o dăruiesc – În Canaanul către care, Eu vă conduc. Deci, grijă mare Va trebui să arătați Ca, de la ei, să nu luați Vreun obicei. Atenți să fiți:
Iată că nu o să primiți Ceea ce vă închipuiți. Când ziceți: „Vrem să fim și noi, Ca toate neamurile-apoi, Ca și familiile-aflate În țările învecinate Și lemnului să îi slujim Și pietrei, credincioși să-i fim!”
În ziua ce-a urmat – în zori – Domnul a zis: „Luminători, Astăzi, pe cer, voi împărți. Ei ziua o vor despărți De noapte; vremi vor arăta, Ani, zile. Cât pe cer vor sta,
V-am spus atunci: „Eu sunt, mereu, Al lui Israel Dumnezeu. Să n-aveți teamă de cei care, Poporul Amorit îi are Drept dumnezei”, dar ne-ncetat, De al Meu glas, n-ați ascultat.”
„După ce iei în stăpânire Țara, pe care, moștenire, Domnul ți-o dă, să nu te iei După locuitorii ei. Tu, urâciunile pe care Le făptuiesc aste popoare, Să nu le-nveți. Ia seama bine!