Filipeni 3:18 - Biblia în versuri 2014

¹⁸ De multe ori, v-am repetat Și vă mai spun, încă odat’, Plângând: sunt mulți – neîndoios – Vrăjmașii crucii lui Hristos.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹⁸ Căci sunt mulți, despre care v-am spus adesea și vă spun și acum, plângând, care trăiesc ca dușmani ai crucii lui Cristos.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁸ Vă provoc astfel, pentru că sunt mulți care se comportă ca adversari ai crucii lui Cristos. Eu plâng acum, când vă amintesc despre această realitate.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁸ Căci v-am spus de multe ori și vă spun și acum plângând: mulți umblă ca niște dușmani ai crucii lui Cristos.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁸ Căci mulţi, despre care v-am spus de nenumărate ori, iar acum vă spun iarăşi, plângând, se poartă ca duşmani ai crucii lui Hristos.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁸ Căci v-am spus de multe ori și vă mai spun și acum, plângând: sunt mulți care se poartă ca vrăjmași ai crucii lui Hristos.

Filipeni 3:18 Referans Kwoze

Efeseni 4:17

Iată, acuma, ce doresc, În Domnul, să mărturisesc: Să nu trăiți, cumva, și voi, Precum trăiesc păgâni-apoi – Doar în deșertăciunea care, Din gândurile lor, răsare –

Isaia 8:11

În acest fel a cuvântat Domnul, atunci când m-a-nștiințat Să nu urmez calea pe care, Al meu popor, acum, o are:

Galateni 6:12

Aceia care au să vrea Plăcerile oamenilor, Au să încerce – fraților – Să vă silească, să primiți, Tăierea împrejur, să știți. Ei vă silesc, ca nu cumva, Să-i prigonească cineva, Din pricine nenumărate, De crucea lui Hristos, iscate.

Galateni 2:14

Când i-am văzut, cum s-au purtat, Că nu țin adevărul care A noastră Evanghelie-l are Și că nu umblă drept, m-am dus, La Chifa-n grabă, și i-am spus, Față de toți: „Vreau să-ntreb eu, Că dacă tu, cari ești Iudeu, Ca Neamurile-acum trăiești, Pe ele, cum de le silești Să nu trăiască-n felul lor, Ci în cel al Iudeilor?”

Galateni 1:7

Nu este vorba, nicidecum, De-o Evanghelie oarecare, Ci și de niște oameni care Vă tulbură, dorind apoi De a schimba totul, în voi, Ca Evanghelia lui Hristos Să o răstoarne, ne-ndoios.

Ieremia 13:17

Iar dacă voi vedea că încă N-am să fiu ascultat de voi, Pe-ascuns eu am să plâng apoi, Căci sunteți plini doar de mândrie Și pentru că în grea robie – Smulsă fiind din țara Lui – Va merge turma Domnului.

2 Petru 2:10

Și, mai cu seamă, pe cei care, Împinși de pofta lor cea mare Și necurată, dovedesc Că trupul altuia poftesc, Disprețuind, prin a lor fire, Tot ce se cheamă stăpânire. Ca niște îndrăzneți aflați – Ca niște încăpățânați – Fără vreo teamă, dovedesc Că, tot mereu, disprețuiesc Dregătoriile, pe când,

1 Tesaloniceni 4:6

Urmați, vă rog, îndemnul meu, Și, vicleșug, să n-arătați – Sau nedreptate – între frați, Pentru că Domnul pedepsește, Pe-acela care săvârșește Aceste lucruri, negreșit, Așa cum v-am adeverit.

Filipeni 1:4

Neîncetat, mă rog apoi, Cu bucurie doar, dragi frați,

Galateni 5:21

Acestea toate sunt urmate Și de beții, de pizmă mare, Ucidere și îmbuibare Și-apoi, de lucrurile-acele Ce sunt asemenea cu ele.

Galateni 2:21

Nu vreau, zadarnic, să fac eu, Harul lăsat de Dumnezeu. Căci dacă, dată e, prin Lege, Neprihănirea, se-nțelege Cum că degeaba a murit Hristosul nostru, răstignit.”

2 Corinteni 11:29

Cine e slab, și-apoi și eu Să nu fiu slab, la rândul meu? Păcat, făcut-a cineva, Fără să ard și eu, cumva?

2 Corinteni 11:13

Să știți că oamenii acei, Apostoli mincinoși sunt ei. De-asemenea, sunt lucrători, Cari se vădesc înșelători Și se prefac – neîndoios – Că sunt în slujba lui Hristos, Și că ajuns-au ca să fie – De El – puși, în apostolie.

2 Corinteni 2:4

Multă mâhnire, am avut, În suflet, când am așternut Aceste rânduri, pentru voi, Și, strânsă, mi-am simțit apoi, Inima mea; iar ochii mei, Scăldați în lacrimi, fost-au ei. Să nu credeți că urmăresc Să vă-ntristez, căci eu doresc, Ca dragostea, nespus de mare, Ce-o am – față de fiecare – Să poată fi văzută-apoi, De fiecare dintre voi.”

1 Corinteni 6:9

Nu știți căci cei ce se vădesc A fi nedrepți, nu moștenesc Împărăția cea pe care, Al nostru Dumnezeu o are? De-aceea, zic, dragii mei frați, Ca nu cumva să vă-nșelați Voi singuri, în astă privință. Pentru că nu e cu putință Ca cineva, dintre cei cari Se dovedesc a fi curvari, Sau cineva dintre cei care Le-aduc, la idoli, închinare, Sau cei care sunt preacurvari, Ori sodomiți, sau acei cari Malahi se dovedesc să fie,

1 Corinteni 1:18

A crucii propovăduire Pare a fi o nebunie, Pentru cei care au să fie, Pe a pierzaniei cărare; Dar pentru noi – pentru cei care Am rupt-o cu năravul firii Și stăm pe calea mântuirii – Ea este și va fi mereu, Puterea, de la Dumnezeu.

Romani 9:2

Și o adâncă întristare, În inimă, necontenit.

Luca 19:41

Lângă cetate, S-a oprit Iisus și-apoi, a-nvăluit, Cuprinsul ei, într-o privire, Plângând, pentru acea zidire.

Daniel 4:37

Acum Eu – Nebucadențar – Slavă Îi dau și-L laud iar, Pe Împăratul cerului, Căci toate lucrurile Lui Adevărate sunt, mereu. Căile Lui, văzut-am eu Că drepte sunt, necontenit. Putere, El a dovedit, Pentru că să-l smerească știe, Pe cel ce umblă cu mândrie!”

Iuda 1:13

Ca valurile înspumate Care aleargă-nfuriate, Mereu, pe fața mărilor, Își spumegă rușinea lor Oameni-aceștia. Fiecare, Stele-au ajuns, rătăcitoare; Iar pentru ei, fost-a păstrată Doar negura întunecată, Și-o vor primi, pentru vecie.

2 Tesaloniceni 3:11

Am auzit că, între voi, Sunt unii cari – fără-ndoială – Trăiesc în neorânduială: Nu fac nimic – deci nu muncesc – Ci doar, nimicuri, învârtesc.

Fapte 20:19

Plin de smerenie-am slujit, Cu multe lacrimi, Domnului, În mijlocul necazului Și-a încercărilor pe care Le ridicau, fără-ncetare, Iudeii, uneltind mereu.

Ieremia 9:1

O, dacă era capul meu Cu apă plin, plângeam mereu. Ochii de mi-ar fi fost izvor De lacrimi pentru-al meu popor Și pentru morții cei pe care Fiica poporului îi are, Eu aș fi plâns, nemângâiat, Noapte și zi, neîncetat!

Psalmi 119:136

Ai mei ochi plâng, pentru că iată Că Legea Ta este călcată.

Galateni 6:14

Cât despre mine, nu doresc, Vreo laudă, ca să primesc, Din altceva, neîndoios, Decât din crucea lui Hristos, Prin care, lumea e găsită – Față de mine – răstignită, Iar eu apoi, de-asemenea, Sunt răstignit, față de ea!

Levitic 11:16

Struț, bufniță, să nu mâncați. Nici pescărel să nu gustați, Și nici carnea coroiului, Sau carnea neamurilor lui;

Levitic 13:8

Deci rana fi-va cercetată, Din nou, de preot. De s-a-ntins Pecinginea și a cuprins Pielea din jur, e declarat Omul acela, necurat, Pentru că rana s-a vădit A fi de lepră, negreșit.