Filipeni 2:3 - Biblia în versuri 2014

³ Din duh de ceartă – eu vă zic – Nimeni să nu facă nimic. Pentru o slavă ce se-arată A fi deșartă, niciodată, Nimica să nu faceți voi, Ci, în smerenie, mai apoi, Să îl privească fiecare, Pe altul, ca fiind mai mare.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

³ Nu faceți nimic din ambiție egoistă, nici din glorie deșartă, ci, în smerenie, să-i considerați pe alții mai presus decât pe voi înșivă.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³ Să nu faceți nimic motivați de spiritul ambițiilor personale sau determinați de dorința unei glorii efemere. Ci trăind smeriți, oricare dintre voi să îl considere pe altul ca fiind superior lui.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³ Să nu faceți nimic din ambiție sau din laudă deșartă, ci, cu umilință, fiecare să-l considere pe celălalt mai presus de sine,

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³ Nu faceţi nimic din duşmănie sau pentru slavă deşartă ci, cu smerenie, fiecare să-l considere pe celălalt mai presus de el.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³ Nu faceți nimic din duh de ceartă sau din slavă deșartă; ci, în smerenie, fiecare să privească pe altul mai presus de el însuși.

Filipeni 2:3 Referans Kwoze

Romani 12:10

Cu dragoste frățească, voi Să vă iubiți, cu toți, apoi. În cinste, vreau, să învățați, Întâietate, să vă dați.

Galateni 5:26

Să nu cătăm o slavă care Numai deșertăciune are, Fiind, mereu, întărâtați Și plini de pizmă-apoi, dragi frați.”

Efeseni 5:21

În frica lui Hristos apoi, Supuși să fiți voi, între voi.

Efeseni 4:2

Smerenie, vreau să arătați Și cu blândețe, vă purtați; De-asemenea, fiți răbdători, Precum și îngăduitori Unii, cu alții; să vădiți, În acest fel, că vă iubiți.

1 Petru 5:5

La fel și voi, tinerilor, Supuși să fiți bătrânilor, Și-n legături, voiesc să fiți, Doar cu smerenie-mpodobiți. Căci împotrivă-i Dumnezeu, La toți cei mândri, dar mereu, Celor smeriți, El le dă har.

Filipeni 2:14

Pe toate, să le împliniți, Fără ca însă, să cârtiți, Fără vreo urmă de-ndoială Și fără nici o șovăială,

Galateni 5:15

Dar dacă voi vă tot mușcați Și-unii pe alții vă mâncați, Seamă luați, ca să nu fiți – Unii, de alții – nimiciți.”

1 Timotei 6:4

Află că plin e, de mândrie, Și că nimica bun nu știe. Ba chiar îmbolnăvit a fost, De certurile fără rost, De certurile de cuvinte, Care aduc, mereu, ‘nainte, Pizme și certuri, cleveteli, Precum și rele bănuieli,

Luca 18:14

Vă spun că mai neprihănit, Vameșul fost-a socotit. Acel cari se va fi-nălțat, Va fi smerit, iar ridicat, Fi-va cel ce s-a dovedit, Că a știut a fi smerit.”

Proverbe 13:10

Mândria, certuri doar, stârnește; Înțelepciunea se găsește Cu cel care smerit a stat Și sfaturile-a ascultat.

Coloseni 3:8

Acum, vă rog, să vă lăsați De-aceste lucruri: de mânie, De răutăți, de vrăjmășie, De clevetiri nesănătoase, De-acele vorbe rușinoase Ce v-au putut ieși din gură.

2 Corinteni 12:20

N-aș vrea, când vin, să vă găsesc, Așa precum nu îmi doresc, Și nu vreau, ca nici eu, apoi, Să fiu găsit, altfel, de voi. Mă tem – atuncea când sosesc – Gâlceavă, ca să nu găsesc, Pizmă, mânie, dezbinări, Vorbiri de rău și tulburări, Bârfe ce iscă supărare, Sau foarte multă îngâmfare.

1 Corinteni 3:3

Și-am înțeles, astfel, precum Că voi, încă, sunteți lumești. Într-adevăr, la voi, găsești Zavistii, certuri, dezbinare. Deci, nu sunteți lumești voi, oare? Dacă în acest fel trăiți, Cu ce sunteți deosebiți, De ceilalți oameni care sânt Pe fața-ntregului pământ?

1 Corinteni 15:9

Căci eu sunt cel mai ne-nsemnat Cari, printre-apostoli, sunt aflat. Nu-s vrednic să mă fi numit Apostol, căci am prigonit, Biserica lui Dumnezeu.

Romani 13:13

Frumos, ca-n timpul zilei, noi Trebuie să trăim apoi, Nu doar în chefuri și-n beții, În fapte rele și curvii, În certuri, pizmă și rușine.

Romani 2:8

De-asemenea, va da mânie, Iar – totodată – și urgie, Celor care, din duh de ceartă – Necontenit – doar rău, se poartă, Cari – îndârjiți – se-mpotrivesc La adevăr și dovedesc Că sunt mânați de a lor fire, Să-asculte de nelegiuire.

Coloseni 3:12

Deci, voi care, de Dumnezeu, Ați fost aleși să fiți mereu, Sfinți și iubiți, să învățați, Necontenit, să vă-mbrăcați, Cu inimi pline de-ndurare, Cu bunătate, cu răbdare, Cu o smerenie dovedită Și o blândețe nesfârșită.

1 Petru 3:8

Încolo, toți, la fel să fiți: Aceleași gânduri să nutriți, Simțind cu alții și iubind Pe frați și-apoi, miloși fiind, Întotdeauna, și smeriți.