Filipeni 1:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ E drept ca astfel, să gândesc, Despre voi toți, căci vă iubesc Și-n inimă, vă port, mereu, Căci voi, atât în lanțul meu, În întăriri și-n apărare A Evangheliei lucrare, Părtași, cu mine, sunteți dar – Cu toții – la același har.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

⁷ Este drept să mă gândesc în acest fel la voi toți, fiindcă vă port în inima mea și, atât în lanțurile mele, cât și în apărarea și consolidarea Evangheliei, voi toți sunteți părtași ai acestui har împreună cu mine.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Este corect să gândesc astfel despre voi în timp ce vă port în inima mea. Voi sunteți partenerii mei atât pentru perioada în care trăiesc ca deținut, cât și în ce privește apărarea Veștii Bune și demonstrarea autenticității ei. Astfel, toți sunteți participanți la acest har!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Ca atare, este drept să cred aceasta despre voi toți, pentru că vă am în inima mea pe voi toți care luați parte împreună cu mine la același har, atât în lanțuri, cât și în apărarea și întărirea evangheliei,

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁷ Este drept să gândesc astfel despre voi toţi, pentru că vă am în inima mea; atât în lanţurile mele cât şi în apărarea şi întărirea evangheliei, voi toţi sunteţi părtaşi cu mine la har.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Este drept să gândesc astfel despre voi toți, fiindcă vă port în inima mea, întrucât, atât în lanțurile mele, cât și în apărarea și întărirea Evangheliei, voi sunteți toți părtași aceluiași har.

Filipeni 1:7 Referans Kwoze

2 Corinteni 7:3

Când aste lucruri le rostesc, Nu vreau ca să vă osândesc, Căci, dinainte, v-am spus eu, Că-n inimă, vă port, mereu. Pe viață și pe moarte, noi, În inimi, vă avem, pe voi.

Filipeni 1:5

Pentru că, parte, voi luați, La Evanghelie – pe-al meu drum – De la-nceput și pân’ acum.

2 Timotei 2:9

Acum, eu sufăr, pentru ea Și am ajuns înlănțuit, De parcă rele-am făptuit. Dar al lui Dumnezeu Cuvânt Nu e legat, precum eu sânt.

Coloseni 4:18

Urările de sănătate, Cu mâna mea, le-am scris, pe toate, Eu, Pavel. Vă îndemn, mereu, Să v-amintiți, de lanțul meu. Harul, să îl aveți din plin, Necontenit, cu voi! Amin.”

Filipeni 4:14

Voi, însă, bine ați făcut, Când, strâmtorarea, mi-ați văzut, Și-apoi, mi-ați fost alăturea, Căci ați luat, parte, la ea.

Efeseni 6:20

Al Evangheliei sol, sunt eu, Și-n lanțuri, sunt aflat, mereu. De-aceea spun cum că doresc, Necontenit, ca să vorbesc, Cu îndrăzneală, căci știu bine, Ce se așteaptă, de la mine.

Efeseni 3:1

„Iată de ce, eu – Pavel – sânt Întemnițat, pe-acest pământ, Al Domnului Hristos Iisus, Pentru voi, Neamurile, pus…

Fapte 20:23

Să mi se-ntâmple. Duhul Sfânt, Îmi dă de știre că îmi sânt, Necazuri multe, rânduite Și multe lanțuri pregătite.

1 Ioan 3:14

Noi am trecut din moarte-odată, La viață, pentru că noi știm, Pe-ai noștri frați, să îi iubim. Acela care nu-l iubește Pe frate’ său, se osândește La moarte și rămâne-n ea.

2 Petru 1:13

Însă, drept este – socotesc – Cât, în ăst cort, mai locuiesc, Aminte, să v-aduc, mereu, Și astfel, treji, să vă țin eu;

1 Petru 4:13

Ci dimpotrivă, încercați, Mereu, ca să vă bucurați Că parte ați avut apoi, De-a lui Hristos patimi, și voi, Ca-n urmă, bucuroși să fiți, Putând ca să vă veseliți, La arătarea slavei Lui, La revenirea Domnului.

Evrei 3:1

„De-aceea dar, frați sfinți, voi care, Parte aveți de-acea chemare, Pe cari, din ceruri, o primiți, Vă rog, ca să vă ațintiți Privirile, către Cel care Apostol e și Preot Mare. Pentru mărturisirea noastră, Întoarceți-vă fața voastră, Mereu dar, spre Iisus Hristos,

2 Timotei 1:8

Tu – Timotei – ia seama bine: Nicicând, să nu-ți fie rușine, De mărturia Domnului, Și nici de mine – cari, al Lui, Întemnițat sunt – ci, mereu, Stând întărit, în Dumnezeu, Cu Evanghelia, împreună, Să suferi orișice furtună.

1 Tesaloniceni 5:5

Fii ai luminii, sunteți voi – Copii ai zilei. Astfel, noi, Nimic, cu bezna, nu avem, Căci nu ai nopții fii suntem.

Coloseni 4:3

Rugați-vă, de-asemeni, voi – Lui Dumnezeu – și pentru noi, Ca să deschidă Tatăl Sfânt, O ușă, pentru-al Său Cuvânt, Și să vestim, la fiecare, Taina pe cari Hristos o are Și pentru cari m-am pomenit, A fi, acum, înlănțuit.

Efeseni 4:1

„De-aceea, azi, vă îndemn eu – Cari, pentru Domnul, sunt, mereu, Întemnițat – să încercați, În vrednic chip, să vă purtați De-acum, pentru acea chemare, Ce ați primit-o fiecare.

Galateni 5:6

Căci în Iisus Hristos, tăiere – Sau dimpotrivă, netăiere – Cari, împrejur, se săvârșește, Nimic, nimic, nu prețuiește. Numai credința dovedită, Prin dragoste, e prețuită.

2 Corinteni 3:2

Voi toți – și-mparte, fiecare – Sunteți epistola pe care, În inimă, ne-am scris-o noi, Epistola care, apoi, Citită e și cunoscută, De către toți fiind știută.

1 Corinteni 13:7

Pentru iubire nu e greu S-acopere totul, mereu; Ea crede tot, necontenit; Suferă totul, negreșit, Și, de asemeni, dovedește Precum că tot nădăjduiește.

1 Corinteni 9:23

Deci, pentru Evanghelie, eu Încerc să fac totul, mereu, Pentru că, tare mult, aș vrea, Parte, să am și eu, de ea.”

Fapte 21:33

Iar căpitanu-a poruncit Să fie-apoi înlănțuit, Cu două lanțuri, și-a-ntrebat Ce a făcut acel bărbat.

1 Petru 5:1

„Prezbiterilor, le vorbesc, Căci vreau ca să îi sfătuiesc, Pentru că eu, prezbiter sânt – Martor al lui Hristos Cel Sfânt – La tot ceea ce-a pătimit, Și care, parte, am primit, La slava Lui neprețuită Care va fi descoperită:

Filipeni 1:12

Vreau să vă spun, dragii mei frați, Căci trebuie ca să aflați Că-mprejurările în care Mă aflu, în a mea lucrare, Făcut-au ca, necontenit, Ceea ce-am propovăduit – Adică Evanghelia mea – Câștig să poată a avea Și să înainteze bine.

Filipeni 1:13

Într-adevăr, toți – despre mine – În toată curtea-mpărătească – Sau unde-aveau să se găsească – Știu că, în lanțuri, am fost pus, Numai pentru Hristos Iisus.

Filipeni 1:14

În felu-acesta, mai mulți frați – De al meu lanț, îmbărbătați – Au arătat, fără-ndoială, O foarte mare îndrăzneală, Vestind acest Cuvânt, mereu, Cari este de la Dumnezeu.

Filipeni 2:22

Pe Timotei, îl știți și iată, Îi știți și râvna încercată. El e asemeni fiului Care, pe lângă, tatăl lui, Ca și un rob, s-a arătat Și-n Evanghelie, a lucrat Alături mie, dragii mei, Pentru înaintarea ei.

Filipeni 4:3

Pe tine-apoi, pe cari, mereu – La jug – tovarăș, te am eu, Te rog să dai ajutorare, Femeilor acelea, care, Cu mine-alături, au trudit, Când, Evanghelia, am vestit, Cu Clement și cu toți cei care Mi-au fost tovarăși, în lucrare, Având, în felu-acesta, parte De-ași scrie, în a vieții carte, Numele lor. Dragii mei frați,

Filipeni 4:15

Voi, Filipenilor, știți bine, Căci legături, n-avea cu mine, Nici o Biserică apoi, Excepție fiind doar voi, În ceea ce e cu privire La „dare”-ntâi, și la „primire”, Atunci când eu, la început, În Macedonia-am trecut, Ca să-mi urmez menirea mea, De-a duce Evanghelia.

Filimon 1:13

Aș fi dorit, acum, a-l ține Aici – aproape – lângă mine, Să mă slujească-n locul tău, Când trec prin ceasu-acesta greu, Căci sunt, în lanțuri, ferecat, Aflându-mă întemnițat, Din pricină că am vorbit Și, Evanghelia, am vestit.