Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Fapte 5:33 - Biblia în versuri 2014

33 Când aste vorbe-au auzit, Tăiați, la inimi, s-au simțit Și-au căutat un mod în care Ar fi putut să îi omoare.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

33 Când au auzit ei acestea, s-au înfuriat și au vrut să-i omoare.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

33 După ce au auzit ei aceste cuvinte, s-au înfuriat și au discutat cum să procedeze ca să îi omoare.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

33 Auzind acestea, s-au înfuriat și voiau să-i ucidă.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

33 Cei de faţă s-au mâniat cumplit şi se sfătuiau să-i ucidă.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

33 Când au auzit ei aceste vorbe, îi tăia la inimă și s-au sfătuit să-i omoare.

Gade chapit la Kopi




Fapte 5:33
20 Referans Kwoze  

Când aste vorbe-au auzit, Tăiați, pe inimi, s-au simțit Și-au început ca să scrâșnească Din dinți, gata să îl lovească.


Ascultători-au fost pătrunși, De aste vorbe, și străpunși De ele-n inimi, s-au simțit, Căci ziseră: „Noi am greșit! Dar ce să facem, fraților?”


Din sinagogi, fără vreo vină Veți fi goniți; ba o să vină Vremea, când crede-va oricine, Că dacă vă ucide-i bine, Că el, o slujbă, a adus, Lui Dumnezeu, când v-a răpus.


Pe mâinile oamenilor, Atunci, o să ajungeți voi; Au să vă chinuie și-apoi, Din al vost’ număr, omorâți, Mulți fi-vor. Voi veți fi urâți De neamuri, pentru al Meu Nume; Veți fi urâți de-ntreaga lume.


Ajunge ucenicului Să fie ca meșterul lui. La fel, ajunge robilor Să fie ca stăpânii lor. Când „Belzebul” este numit Stăpânul casei, negreșit, Cei care sunt în casa lui, Poartă pecetea numelui.


Veni-va vremea când un frate, Pe altul, îl va da la moarte, Iar tatăl, pe copilul lui. Fiii-mpotriva tatălui Vor merge și-l vor omorî.


Toți, pân-aici, l-au ascultat, Însă, apoi, și-au ridicat Glasul, strigând: „Nevrednici sânt, Astfel de oameni, pe pământ! La moarte, să îl osândească! Nu-i vrednic ca să mai trăiască!”


N-a trecut mult timp, după care, Iudei-au vrut să îl omoare;


Să v-amintiți de vorba Mea: „Robul, nicicând, nu e mai mare Decât stăpânul”. Prin urmare, Dacă am fost Eu prigonit, La fel, și voi veți fi pățit; Dacă cuvântul Mi-l păzesc, Și pe al vostru-l împlinesc.


Auzind, preoții cei mari, Precum și ai lor cărturari, Voiră – chiar în ceasu-acel – Să pună mâinile, pe El, Dar, de mulțime, se temeau. Ei, foarte bine, pricepeau Că-n pilda ce tocmai s-a spus, La ei, s-a referit Iisus.


Când n-au avut ce să mai spună, Toți Fariseii au plecat, Furioși, și-apoi, au căutat – Cu cărturarii – să găsească Motive, să-L învinuiască.


Iosif – al ei soț – se ținea Neprihănit, și nu voia S-o rușineze. A ajuns Să vrea s-o lase, pe ascuns, Și-apoi – ce-o fi – va mai vedea.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite