Fapte 24:24 - Biblia în versuri 2014

²⁴ Câteva zile au trecut, Când Felix chiar, a apărut De-a sa nevastă, însoțit. Drusila, soața-i s-a numit, Fiind Iudeică. L-au chemat Pe Pavel și l-au ascultat Vorbind despre Hristos Iisus.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

²⁴ După câteva zile, Felix a venit împreună cu soția lui, Drusilla, care era iudeică. El a trimis după Pavel și l-a ascultat despre credința în Cristos Isus.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁴ După câteva zile, a venit Felix împreună cu soția lui care era iudeică. Ea se numea Drusila. El a trimis atunci pe cineva să îl aducă pe Pavel. Apoi l-a ascultat vorbind despre credința în Isus Cristos.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁴ După câteva zile, a venit Félix cu soția lui, Drusíla, care era evreică. L-a chemat pe Paul și l-a ascultat vorbind despre credința în Isus Cristos.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

²⁴ După câteva zile, Felix a venit cu Drusila, soţia lui, care era evreică, şi l-a chemat pe Pavel şi l-a ascultat despre credinţa în Hristos Iisus.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁴ După câteva zile, a venit Felix cu nevastă-sa, Drusila, care era iudeică; a chemat pe Pavel și l-a ascultat despre credința în Hristos Isus.

Fapte 24:24 Referans Kwoze

Fapte 20:21

Cât și în case. Grecilor, Iudeilor, cu stăruință, Vorbitu-le-am, de pocăință În Dumnezeu și le-am mai spus Să creadă în Hristos Iisus, Care-I al nostru Domn. Acum,

Galateni 2:16

Totuși, pentru că bine știți, Că omul nu e socotit Prin fapte-a fi, neprihănit, Ci doar prin faptul că și-a pus, Credința, în Hristos Iisus, Crezut-am în Hristos și noi Pentru că vrem a fi apoi, În felu-acesta, socotiți În rând cu cei neprihăniți. Neprihănire, ne-ndoios, Dă doar credința în Hristos, Căci nimeni nu e socotit, A fi un om neprihănit, Pe seama faptelor pe care Legea-n puterea sa le are.

Revelația 14:12

Aici este răbdarea lor, Adică cea a sfinților Aceia cari păzesc, mereu, Poruncile lui Dumnezeu Și-apoi, credința, lui Iisus.”

Iuda 1:3

Acum dar, prea iubiților, Când căutam, stăruitor, Ca să vă scriu, cu osebire, Despre a noastră mântuire, Iată că m-am văzut silit, Să vă îndemn, necontenit, Ca să luptați pentru credință – De care noi avem știință Că a fost dată – fiind una, Pentru toți sfinții, totdeauna.

1 Ioan 5:1

„Oricine crede că Iisus Este Hristos, este de sus, Din Dumnezeu fiind născut. Iată, vă fac de cunoscut Că orișicine Îl iubește, Pe Cel ce L-a născut, vădește Iubire și pentru Acel Care a fost născut din El.

Galateni 3:2

Iată, un lucru doar, voiesc, Acum, ca să îl lămuresc: Prin fapta Legii, ați primit Duhul, sau când ați auzit Credința ce-o împărtășiți?

Galateni 2:20

Eu, cu Hristos, sunt răstignit, Și azi trăiesc… dar, de trăit, Nu mai trăiesc eu – să știți bine – Ci doar Hristos trăiește-n mine. În viața care o trăiesc Acum, în trup, împărtășesc Credința-n Fiul Cel pe care, Al nostru Dumnezeu Îl are, Cari m-a iubit și-apoi S-a dat, Pentru ca eu să fiu salvat.

Fapte 26:22

Dar, sprijinit de Dumnezeu, Rămas-am încă-n viață eu. În acest fel, necontenit, Oriunde, am mărturisit – La mare, cât și la cel mic – Făr’ a m-abate cu nimic De la ceea ce Moise-a zis Și ceea ce proroci-au scris Că se va întâmpla în lume, La timpul potrivit; și-anume

Fapte 16:31

Atunci, Pavel și Sila-au spus: „Să crezi doar, în Domnul Iisus, Și mântuire-i căpăta Tu, și cu toată casa ta.”

Luca 23:8

Irod, văzându-L, pe Iisus, Venind, s-a bucurat nespus, Căci, să-L cunoască, a dorit, Pentru că multe-a auzit, Pe seama Lui, că se spunea. Acuma, el nădăjduia, Că o să-L vadă, în sfârșit, Cum o minune-a săvârșit.

Luca 19:3

Și, un prilej bun, căuta, Ca pe Iisus, să-L vadă; dar, Truda-i fusese în zadar, Căci, de statură, era mic Și nu putea vedea nimic, Din pricina mulțimii, care Se adunase-n număr mare.

Marcu 6:20

Căci împăratul se temea, De el, fiindcă l-a găsit A fi un om neprihănit Și sfânt. Când vorba-i asculta, În cumpănă, pe gânduri, sta, Și încerca să-l ocrotească, Neștiind ce să hotărască.

Fapte 24:25

Când de neprihănire-a spus Pavel, precum și de-nfrânare, De judecata viitoare, Felix îi zise îngrozit: „Azi e destul cât am vorbit. Du-te, căci o să mai vorbim, Când alt prilej o să găsim. Am să te chem și iar vom sta, Atenți, și te vom asculta.”