Fapte 2:30 - Biblia în versuri 2014

³⁰ David a fost, însă, prooroc Și a știut că Dumnezeu – Precum la-ncredințat mereu, Prin jurământ – va ridica Și pe-al său tron îl va urca, Pe un urmaș al său. Astfel,

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

³⁰ Așadar, pentru că era profet și știa că Dumnezeu îi promisese prin jurământ că-l va pune pe tronul lui pe unul dintre urmașii săi,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁰ David era profet și știa că Dumnezeu îi promisese cu jurământ că îi va pune pe tronul lui pe unul dintre descendenți.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁰ Dar fiind profet și știind că Dumnezeu îi făcuse jurământ să așeze pe tronul său un descendent al lui,

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³⁰ Dar David, fiind profet şi ştiind că Dumnezeu i-a jurat cu legământ că pe tronul lui va pune unul din urmaşii săi,

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁰ Fiindcă David era proroc și știa că Dumnezeu îi făgăduise cu jurământ că va ridica pe unul din urmașii săi pe scaunul lui de domnie,

Fapte 2:30 Referans Kwoze

2 Samuel 23:2

„Duhul lui Dumnezeu vorbește Prin mine. El mă-nsuflețește, Iar vorbele Celui Prea Sfânt, Pe limba mea, acuma, sânt.

2 Petru 1:21

Căci nici una nu e venită, Prin voia omului. Mereu, Oamenii, de la Dumnezeu, Vorbit-au, iar al lor cuvânt Fost-a rostit de Duhul Sfânt.”

2 Timotei 2:8

Adu-ți aminte, ne-ndoios, De Domnul nost’, Iisus Hristos, Din a lui David seminție, Care, așa precum se știe, Dintre cei morți, s-a ridicat, Căci Dumnezeu L-a înviat, Cum spune Evanghelia mea;

Romani 1:3

Ea Îl privește, negreșit, Pe al Său Fiu, ce-i zămislit, Ca trup – așa precum se știe – Din a lui David seminție,

Marcu 12:36

Ceea ce David a rostit, De Duhul Sfânt, însuflețit? Iată ce-a spus David, mereu: „Domnul a zis, Domnului meu: „Așează-Te la dreapta Mea, Până atunci când voi putea – Până când voi găsi o cale, Dușmani-Ți, sub tălpile Tale, Să Ți-I așez!” Deci, L-a numit

Revelația 19:16

Pe coapsă și pe strai, scria Numele care Îl avea, Și-anume, „Domn al domnilor” Și „Împărat al tuturor”.

Revelația 17:14

Toți împărați-acești, apoi, Cu Mielul, vor purta război, Dar El are să reușească – În urmă – să îi biruiască, Pentru că-i Domnul domnilor Și Împăratul tuturor Celor cari sunt încoronați – Peste pământ – drept împărați. Toți cei pe care i-a chemat – Mielul – pe care i-a luat Drept credincioși și i-a ales A fi cu El – bine-nțeles Că și ei biruiesc apoi, Când se va da acel război.”

Evrei 7:21

Dacă Leviții preoți sânt, Pentru al nost’ popor, în lume – Fără un jurământ anume – La fel, nu poate a fi spus Apoi, despre Hristos Iisus, Pentru că El e preot sfânt Pe baza unui jurământ A Celui care-a cuvântat Și-a zis că „Domnul a jurat – Iar Domnului nu-I pare rău, Nicicând, de jurământul Său – Precum că Tu, fără-ndoială, Ești preot – printr-o rânduială A lui Melhisedec – făcut, A fi în veci, de la-nceput”.

Evrei 6:17

Din astă pricină dar, iată, Și Dumnezeu, când a vorbit – Spre-a fi mai tare întărit Cuvântul hotărârii Lui În mijlocul poporului Care va dobândi putința De-a moșteni făgăduința – Un jurământ a folosit, Cu care l-a pecetluit.

Evrei 4:7

El hotărăște, peste lume, O nouă zi: „Astăzi” anume, Vorbind prin David ca să cheme, Din nou, după atâta vreme: „Azi, dacă glasu-l auziți, În inimi nu vă împietriți!”

Evrei 3:7

De-aceea, zic să ascultăm Ce zice Duhul Sfânt apoi: „Dacă al Său glas, astăzi – voi – Aveți ca să îl auziți,

Romani 15:12

Isaia tot așa a zis Și-n prorocia lui a scris: „În vremile ce au să vină, Din Iese, crește-o Rădăcină, Ca peste Neamuri să domnească, Iar ele să nădăjduiască În al Său Nume, tot mereu.”

Fapte 1:16

Cuvintele Scripturilor, Care-s de Duhul Sfânt rostite, Prin David, trebuie-mplinite; Ele, de Iuda, ne-au vorbit – De cel ce a călăuzit Mulțimile, care s-au dus, Ca să Îl prindă pe Iisus.

Luca 24:44

Apoi, El, ucenicilor, Le-a zis: „Iată ce vă spuneam, Pe când – cu voi – Eu mai eram: Căci ceea ce prin Psalmi s-a scris, Ceea ce-n Lege, Moise-a zis, Tot ce proroci-au prorocit De Mine, trebuie-mplinit.”

Matei 27:35

Apoi, bătut și huiduit, De cei care L-au însoțit, Iisus porni să urce dealul, Să-și bea până la fund pocalul De umilință și amar, Pășind pe-al Golgotei calvar. Pe culme-a fost crucificat, Iar hainele I le-au luat. Trăgând la sorți, le-au împărțit, Spre-a împlini ce-a fost vestit Printr-un proroc. Vorbind de ele, „Și-au împărțit hainele Mele” – Spusese el – „cămașa Mea, Sorți-au decis cui să se dea.”

Matei 22:43

„Atunci, cum oare, a putut, David, de Duhu-nsuflețit, Să-I spună „Domn”? Ați auzit – Căci, în Scriptură, este scris – Felul în cari David I-a zis.

Miheia 5:2

Și tu, Efrata – Betleeme – Află că n-ai de ce te teme, Deși e mică-a ta cetate, Printre cetățile aflate În a lui Iuda țară, cari Se dovedesc cu mult mai mari, Iar pe al lui Iuda pământ, De frunte, toate-acestea sânt! Din tine, va ieși Acel Care, stăpân, în Israel, Se va vădi. Obârșia, În vremi străvechi, și-o va avea, Urcând până în veșnicie.

Isaia 7:14

Ascultă dar, cuvântul meu! Află că Însuși Dumnezeu, Un semn urmează să îți dea, Pe care tu îl vei vedea. Foarte curând, fecioara – iată – Va rămânea însărcinată. Emanuel, o să-l numească Pe fiul ce-o să-l zămislească. (Numele e tradus apoi, Prin „Dumnezeu este cu noi”)

Ieremia 30:9

Ci el îl va sluji, mereu, Pe al său Domn și Dumnezeu, Precum și pe-al lui împărat – Pe cel ce, David, s-a chemat – Pe care iar am să-l ridic.

Evrei 1:1

„Dacă, părinților, mereu, În vremea veche, Dumnezeu, Prin oameni care-au prorocit, În multe feluri le-a vorbit Și-n multe chipuri totodată,