Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Fapte 13:5 - Biblia în versuri 2014

5 În Salamina – la Iudei – Cuvântul Domnului, prin ei, În sinagogă, S-a vestit. Cât timp au propovăduit, Acest Cuvânt, Iudeilor, Ioan le fuse slujitor.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

5 Când au ajuns la Salamis, au predicat Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Îl aveau cu ei și pe Ioan, ca ajutor.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Când au ajuns la Salamina, au predicat Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile unde se întruneau iudeii. Împreună cu ei era și Ioan, ca slujitor.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Când au ajuns la Salamína, au vestit cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Îl aveau și pe Ioan ca slujitor.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

5 Au ajuns în Salamina şi au vestit cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor, avându-l şi pe Ioan ca ajutor.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Ajunși la Salamina, au vestit Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Aveau de slujitor pe Ioan.

Gade chapit la Kopi




Fapte 13:5
20 Referans Kwoze  

Din Perga, și drumu-și urmară Până în Antiohia, Aflată în Pisidia. Acolo-n ziua de Sabat, În sinagogă, au intrat,


Dar Pavel și Barnaba-au stat, În fața lor, și-au cuvântat, Cu îndrăzneală: „Iată, noi, Cuvântul Domnului, la voi – Întâi de toate – L-am vestit. Dar pentru că nu L-ați primit – Și singuri dar, vă judecați Nevrednici ca să căpătați Veșnica viață – vă lăsăm Și, către Neamuri, ne-nturnăm.


În urmă, Pavel a intrat, În sinagogă; a luat Cuvântul și, fără sfială, Vorbit-a, plin de îndrăzneală. Trei luni întregi, el a vorbit, Cu ei. Pe larg, s-a referit La lucrurile privitoare La-mpărăția viitoare, Cari este a lui Dumnezeu, Voind a-ndupleca, mereu, Pe cei care îl ascultau.


Pavel vorbea, pentru Iudei, Și pentru Greci, neîncetat, În sinagogă, la Sabat.


În sinagogă, vorbea el, În fiecare dimineață, Iudeilor, iar, în piață, Celor pe care-i întâlnea.


Cu bine, au ajuns cei doi, Până-n Iaconia, și-apoi, În sinagogă, au intrat, Unde, astfel, au cuvântat, Încât mulțimea – de Iudei Și Greci – crezură ce-au spus ei.


În urmă, Petru a plecat, Spre casa-n care s-a aflat Maria, unde, adunați, Erau – atuncea – mai mulți frați. Maria, lui Ioan i-e mamă – Celui cari Marcu se mai cheamă. Cei care-n casa ei erau, La Dumnezeu, rugi înălțau.


Și – plin de simțăminte noi – În sinagogi, el a vestit, La toți, și-a propovăduit Despre Iisus, spunând mereu, Că Îi e Fiu, lui Dumnezeu.


Doar Luca este-acum, cu mine. Pe Marcu, să-l aduci cu tine, Pentru că el – neîndoios – În slujbă-mi este de folos.


Al meu tovarăș, cari aflat A fost și el, întemnițat – Cel care Aristarh se cheamă Și care e, de bună seamă, Al nostru bun și iubit frate – Vă spune multă sănătate. La fel și Marcu – cel pe care, Știți că Barnaba, văr, îl are (Cel despre care ați primit Porunci de-a fi bine-ngrijit) –


Barnaba a voit să-l ia Și pe Ioan – cari se numea Și Marcu – dar s-a-mpotrivit


După ce și-au îndeplinit Însărcinarea ce-au primit, Barnaba și Saul, apoi, De la Ierusalim, ‘napoi Se-ntoarseră și l-au luat Și pe Ioan – Marcu, chemat.


În urmă, ei s-au despărțit, Iar Elisei plecă grăbit, Să-și ia perechea sa de boi, Pe care i-a adus apoi, Drept jertfă. El a mai luat Uneltele pentru arat Și-a folosit lemnul din ele, Spre-a fierbe jertfele acele. Pe urmă, carnea jertfelor, A dat-o lucrătorilor. Când a sfârșit, el a plecat Și pe Ilie l-a urmat.


La voi, nu vreau așa să fie. Cel mare trebuie să știe, Că el vă este, tuturor, Umilul vostru slujitor.


Când Iosafat a auzit, S-a-ntors și a-ntrebat, răstit: „Spune-mi, cu noi – aicea – nu-i Nici un proroc al Domnului, Prin cari să-L întrebăm apoi – Pe Domnul – ce să facem noi?” Un slujitor din cei pe care, Ioram, în slujba lui, îi are, Veni și zise: „Domnii mei, Aici se află Elisei. El este fiul lui Șafat. El este cel care-a turnat Apă, pe mâna lui Ilie. Doriți ca să îl chem să vie?”


Ilie-ndată a plecat, Să-și scape viața. S-a-ndreptat Către Beer-Șeba, căci voia, Pe slujitorul ce-l avea, Să-l lase într-un loc ferit, Pentru a fi adăpostit, Căci în Beer-Șeba nu putea Să-l prindă-Ahab, fiindcă ea Se află-n țara cea pe care Iuda în stăpânire-o are.


Moise, în urmă, s-a sculat, Iar Iosua, cu el, a stat Căci – tot mereu – el l-a slujit. Moise, pe munte, s-a suit, La Dumnezeu. Când a plecat,


El l-a trimis, pe Timotei Și pe Erast, să meargă ei ‘Nainte-n Macedonia, El rămânând în Asia,


Cetatea fost-a tulburată. Au năvălit toți, într-un gând, În teatru, după ei târând, Pe doi Macedoneni – cei care Mergeau cu Pavel, în lucrare. Gaiu și Aristarh erau Aceia care-l însoțeau Pe Pavel; ei au fost aduși La teatru și, în față, puși.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite