Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Fapte 13:12 - Biblia în versuri 2014

12 Văzând că orb e vrăjitorul, Uimit rămase dregătorul, Crezând, din tot sufletul lui, Învățătura Domnului.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

12 Atunci, văzând cele întâmplate, proconsulul a crezut, fiind uimit de învățătura Domnului.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Când a văzut ce se întâmplase, proconsulul a crezut și a fost foarte surprins de învățătura lui Isus.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 Atunci, văzând proconsulul ceea ce s-a petrecut, a crezut și a rămas uimit de învățătura Domnului.

Gade chapit la Kopi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

12 Când a văzut proconsulul ce s-a întâmplat, a crezut şi a rămas uimit de învăţătura Domnului.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Atunci, dregătorul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut și a rămas uimit de învățătura Domnului.

Gade chapit la Kopi




Fapte 13:12
20 Referans Kwoze  

Pe dregător îl însoțea. Paulus Sergius se numea Înaltul dregător. Îndat’ El, pe Barnaba, l-a chemat, Iar când și Saul a venit, Dorința și-a mărturisit S-asculte-al Domnului Cuvânt.


De bine, oameni-L vorbeau Și, foarte mult, se minunau De vorbele-I pline de har, Sfârșind prin a se-ntreba: „Dar, Oare, acest Învățător, Nu este-al lui Iosif fecior?”


Jur împrejur, se întindeau Moșiile care erau Ale stăpânului, cel care – Peste ostrov – era mai mare, Și care, Publius, s-a numit. La el, acasă, ne-a poftit Acesta, și ne-a ospătat. Trei zile-n șir, la el, am stat.


Erau, acolo, mulți bărbați – Cam doisprezece – adunați.


Pavel și cu Barnaba-au stat Și ei pe loc și-au învățat Noroadele, mereu vorbind, Cuvântul propovăduind.


Cuvântul Domnului mergea, Și-n orice loc, El pătrundea.


Dar truda lor era în van, Căci nu puteau ei a se pune, Cu-a lui Ștefan înțelepciune, Cu Duhul care-l însoțea Întotdeauna, când vorbea.


Pe Acel om?!” Aprozi-au spus: „Pe nimeni n-am mai auzit, Vreodat’, ca El, să fi vorbit. Astfel de om, n-am mai văzut.”


Mulțimea s-a înspăimântat, Pe Dumnezeu L-a lăudat Spunând: „Azi, marele proroc Este cu noi, în acest loc, Căci Dumnezeu La înălțat, Acuma, când ne-a cercetat.”


Sutașul, cei care-L păzeau Și toți cei care se aflau, Pe deal, în preajma lui Iisus, Cuprinși de-o cruntă groază-au spus: „A fost, precum a zis mereu: A fost Fiul lui Dumnezeu!”


Sfârșind de propovăduit Cuvântul Domnului, cei doi Apostoli, s-au întors, apoi, Către Ierusalim, vestind Iar Evanghelia, și vorbind, Mereu, Samaritenilor În satele din drumul lor.


Văzând că cei doi gata sânt De a vorbi cu dregătorul, Furios, Elima „vrăjitorul” – În felu-acesta-i tălmăcit Numele lui – s-a-mpotrivit, Și a-ncercat, cu stăruință, Pe dregător, de la credință, Să îl abată, negreșit.


Când Neamurile auziră, Aceste vorbe, preamăriră Cuvântul Domnului, căci El, A dat norodului acel, Prilej de mare bucurie; Iar toți cei rânduiți să vie, La viață, au crezut îndată, Cuvântul spus. Prin țara toată,


Trecând câteva zile-abia, De când, în Antiohia, Se aflau ei, Pavel s-a dus Și, lui Barnaba, el i-a spus: „Hai să ne-ntoarcem, să plecăm Și, pe la frați, să colindăm. Deci, din cetate, în cetate, Trecem prin locurile toate În care noi am poposit Și-n care-am propovăduit Cuvântul. Dacă ți-e pe plac, Îi vom vedea, pe toți, ce fac.”


Când, în Ahaia, Galion Ocârmuia, la unison, Iudeii, toți, s-au răsculat; Pe Pavel, ei l-au înhățat Și l-au târât apoi, pe dată, La scaunul de judecată,


Doi ani, iar cei ce locuiau În Asia și cari erau Iudei sau Greci, au auzit În ăst timp, propovăduit, Cuvântul Domnului, mereu.


Atunci, puternic întărit, A fost Cuvântul Domnului, Și mare, răspândirea Lui.


Deci, dacă despre cineva, O plângere, are – cumva – Dimitrie și toți ai lui, Timp potrivit, acuma, nu-i, Căci sunt zile de judecată, Puse anume, și-o să poată Să se pârască – mă gândesc – Unii pe alții, cât poftesc,


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite