Fapte 10:22 - Biblia în versuri 2014

²² „Pe noi, la tine, ne-a trimis Corneliu” – slugile au zis. „Omul acesta e sutași, Peste o ceată de ostași. De Dumnezeu, e temător, Și-ntreg neamul Iudeilor, Numai de bine, l-a vorbit. La el, un înger a venit, Trimes din partea Domnului, Și-i spuse ca, în casa lui, Pe tine-n grabă să te cheme. Deci hai cu noi și nu te teme, Pentru că invitat tu ești, În casa lui, ca să-i vorbești.”

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

²² Ei i-au răspuns: ‒ Centurionul Corneliu, om drept, temător de Dumnezeu și vorbit de bine de către tot poporul iudeilor, a fost înștiințat printr-un înger sfânt să trimită să te cheme în casa lui și să audă un mesaj de la tine.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²² Ei i-au răspuns: „Centurionul Cornelius care este un om corect, cu reverență față de Dumnezeu și apreciat de toți iudeii, a fost informat de Dumnezeu, printr-un înger, să te cheme în casa lui și să audă cuvintele pe care i le vei spune.”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²² Ei i-au răspuns: „Centurionul Cornéliu, bărbat drept și temător de Dumnezeu, stimat de tot poporul iudeilor, a fost înștiințat de către un înger sfânt ca să te cheme în casa lui și să asculte cuvinte de la tine”.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

²² Ei i-au răspuns: „Centurionul Corneliu, om drept şi temător de Dumnezeu, cum dă mărturie tot poporul iudeilor, a fost îndrumat de un înger sfânt să te cheme în casa lui ca să asculte cuvintele tale.”

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²² Ei au răspuns: „Sutașul Corneliu, om drept și temător de Dumnezeu și vorbit de bine de tot neamul iudeilor, a fost înștiințat de Dumnezeu, printr-un înger sfânt, să te cheme în casa lui și să audă cuvintele pe care i le vei spune.”

Fapte 10:22 Referans Kwoze

Fapte 11:14

Va spune astfel de cuvinte, Prin care veți putea să fiți – Tu și-a ta casă – mântuiți.”

Fapte 10:2

Temutu-s-a de Dumnezeu; La fel, și cei din casa lui. A împărțit, norodului, Multe pomeni și, ne-ncetat, Lui Dumnezeu, el s-a rugat.

3 Ioan 1:12

Aud, acum, că se vorbește, Despre Dimitrie, de bine. Așa îl laudă oricine – Chiar Adevărul a-ntărit Ceea ce ni s-a povestit. Și noi mărturisim, la fel, Atunci când pomenim de el. Și mărturia noastră, dată, Știm bine că-i adevărată.

2 Petru 3:2

Să vă puteți aduce-aminte, De ceea ce, mai dinainte, Prin toți prorocii s-a vestit, De ceea ce a poruncit Al nost’ Domn și Mântuitor, Prin gura apostolilor, Pe care îi aveți cu voi.

Evrei 12:23

Și de Biserica celor Care au fost întâi născuți Și cari, în ceruri, sunt trecuți, Înscriși fiind, de Dumnezeu – Acela care e mereu, Singur și drept Judecător – De duhurile tuturor Celor ce sunt neprihăniți Fiind făcuți desăvârșiți,

Evrei 11:2

Doar prin credință, cum se știe, Primit-au bună mărturie Cei din vechime, ne-ncetat, Pentru că-n ea, ei au umblat.

Evrei 10:38

Omul neprihănit trăiește Doar prin credința ce-o vădește; Dar dacă-n urmă, înapoi, Are să dea omul apoi, Sufletul Meu – în acest fel – Nu va găsi plăcere-n el”.

1 Timotei 3:7

El trebuie ca să deție, Mereu, o bună mărturie, Din partea celor de afară, Ca să n-ajungă de ocară, Și-n cursa diavolului – el – Să cadă-apoi, în acest fel.

2 Corinteni 5:18

Și-aceste lucruri vin, mereu, Doar de la bunul Dumnezeu, Cel care, prin Hristos – pe noi – Cu El ne-a împăcat apoi. Astfel, după ce ne-a iertat, Slujba-mpăcării, El ne-a dat.

Romani 1:17

Deoarece în ea-i vădită – Și-acuma e descoperită – Neprihănirea cea pe care Domnul o dă, la fiecare, Doar prin credință – cum am zis – Și cum e, în Scriptură, scris: „Doar prin credință, negreșit, Trăi-va cel neprihănit”.”

Fapte 24:15

Este nădejdea mea cea mare – Cum au ei înșiși, fiecare – Că-n timpul care o să vie, O înviere va să fie Și pentru cei care sunt drepți, Și pentru cei care-s nedrepți.

Fapte 22:12

Un om, acolo, a venit, La mine, și m-a căutat. El, Anania, s-a chemat. De Dumnezeu, teamă avea, Așa cum Legea o cerea. Toți cei cari în Damasc ședeau, Numai de bine îl vorbeau.

Fapte 10:33

După vedenia cerească, Grabnic, trimis-am după tine, Iar tu făcut-ai foarte bine, Că ai venit. Noi așteptăm, Nerăbdători, să te-ascultăm. Ce ai, din partea Domnului, Te rog, acuma, să ne spui. Deci, Domnul ce ți-a poruncit?”

Fapte 10:6

Omul acela-i găzduit La Simon tăbăcarul, care Își are casa lângă mare. El îți va spune, negreșit, Ce trebuie înfăptuit.”

Fapte 6:3

Alegeți dar, șapte bărbați Din rândul vost’ – bine văzuți De toți – de Duhul Sfânt umpluți, Precum și de înțelepciune, Și pe aceștia îi veți pune Să facă astă slujbă-apoi. Așa e bine, pentru voi.

Ioan 17:20

Și nu Mă rog doar pentru ei, Ci Eu Mă rog și pentru cei Care, în Mine, crede-vor, Prin ei, deci prin cuvântul lor.

Ioan 17:8

Le-am dat, ceea ce am adus: Cuvintele ce Mi le-ai spus. Ei au știut, când le-au primit, Că, de la Tine, am ieșit Și au crezut, precum le-am zis, Că Tu, în lume, M-ai trimis.

Ioan 13:20

Adevărat vă spun, căci cine Primește, pe acel ce vine Din partea Mea, pe Mine chiar, Mă găzduiește. Așadar, Prin Mine, poarta s-a deschis, Pentru Cel care M-a trimis.”

Ioan 6:68

Când vorbele i-a auzit, Petru, mirat, a glăsuit: „Doamne, pe nimeni n-avem noi. La cine-am merge, înapoi? Numai La Tine, noi găsim Veșnica viață. Bine știm Că numai Tu poți să ne-o dai. Cuvintele ei, Tu le ai!

Ioan 6:63

Vă spun dar, să luați aminte, Că duhul, viață, dăruiește, Iar carnea nu vă folosește Chiar la nimic; Cuvântul Meu E duh și viață, tot mereu.

Ioan 5:24

Adevărat spun – Domnul vede – Celui ce-ascultă și-apoi crede, Cuvintele care le-am zis, Crezând în Cel ce M-a trimis, Veșnica viață-i va fi dată Și nu vine, la judecată.

Luca 23:50

Era un om evlavios, Om bun și foarte credincios, Un sfetnic al Soborului – Iosif, era numele lui.

Luca 2:25

Ierusalimul găzduia, Un om curat, ce se vădea De Duhul Sfânt călăuzit Și Simeon era numit. De multă vreme-aștepta el, O mângâiere-n Israel.

Marcu 8:38

Rușine, cui îi e, de Mine, De-al Meu cuvânt, să știe bine, Că rușina-se-va de el Și Fiul omului, la fel, Când, însoțit de sfinții Lui, Veni-va-n slava Tatălui.”

Marcu 6:20

Căci împăratul se temea, De el, fiindcă l-a găsit A fi un om neprihănit Și sfânt. Când vorba-i asculta, În cumpănă, pe gânduri, sta, Și încerca să-l ocrotească, Neștiind ce să hotărască.

Matei 1:19

Iosif – al ei soț – se ținea Neprihănit, și nu voia S-o rușineze. A ajuns Să vrea s-o lase, pe ascuns, Și-apoi – ce-o fi – va mai vedea.

Habacuc 2:4

Sufletul i s-a îngâmfat Și-n el, prihana s-a aflat; Doar prin credință – negreșit – Trăi-va cel neprihănit.

Osea 14:9

Acela cari s-a dovedit A fi-nțelept, să ia aminte La ce au spus aste cuvinte! Cel priceput să înțeleagă Și-nțelepciune să culeagă! Drepte-s căile Domnului. Cei drepți umblă pe calea Lui. Cei răzvrătiți se prăbușesc Când pe-ale Lui cărări pășesc.”

Matei 2:12

În urmă, Domnul i-a-nștiințat, În vis, și s-au înapoiat Pe un alt drum, în țara lor, Făr’ a-l vesti pe domnitor.

Luca 9:26

Acel care se rușinează, De Mine, de cuvântul Meu, Asculte dar, ce îi spun Eu: La fel, și Fiul omului, Când va veni în slava Lui – A Tatălui și-a sfinților – Și El, de acel muritor, Are ca să se rușineze. Iată, v-am spus, ce-o să urmeze.

Fapte 10:21

Petru, atuncea, s-a grăbit, În curtea casei, de-a ieșit Și, spre cei trei, s-a îndreptat: „Eu sunt. De ce m-ați căutat?”

Fapte 10:30

„Cam patru zile sunt” – a zis Corneliu – „de când mă aflam, În casa mea, și mă rugam. Să fi fost ceasu-al nouălea, Când am avut vedenia. Un om, atuncea, am văzut, În fața mea, că a șezut. Avea o haină lucitoare, Ce-l învelea pân’ la picioare.

Revelația 14:10

Va bea vinul mâniei, care, Al nostru Dumnezeu îl are. Vinul acesta-i va fi dat Să-l beie, neamestecat – În cupa Sa, pentru mânie – Și chinuit are să fie, În flacăra unui foc mare Și în pucioasa arzătoare, Aflate-n fața Mielului Și-a sfinților îngeri, ai Lui.

Deuteronom 30:13

Ea nu-i nici dincolo de mare, Ca să poți zice: „Cine, oare, Va trece marea, mai apoi, Să o aducă, pentru noi, Ca să putem s-o auzim Și-n urmă, să o împlinim?”