Fapte 1:2 - Biblia în versuri 2014

² De la-nceputuri, până când, La cer, S-a înălțat, zburând, După ce mai întâi a dat, Prin Duhul Sfânt, și a lăsat Apostolilor Lui, atunci, Acolo, ale Lui porunci.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

² până în ziua în care a fost luat sus în Cer, după ce, prin Duhul Sfânt, le dăduse porunci apostolilor pe care-i alesese,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Ți le-am prezentat de la începutul activității Sale și până în ziua când a fost luat în cer. Înainte de acest final, prin intermediul Spiritului Sfânt, El dăduse porunci apostolilor pe care îi alesese.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² până în ziua în care a fost înălțat, după ce, prin Duhul Sfânt, i-a instruit pe apostolii pe care îi alesese.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

² până în ziua când, după ce a dat apostolilor aleşi de El porunci prin Duhul Sfânt, a fost înălţat la cer.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² de la început până în ziua în care S-a înălțat la cer, după ce, prin Duhul Sfânt, dăduse poruncile Sale apostolilor pe care-i alesese.

Fapte 1:2 Referans Kwoze

Fapte 1:9

Când a sfârșit de cuvântat, La cer, ușor, S-a înălțat Și-n urmă, a venit un nor, Cari L-a ascuns, de ochii lor.

Evrei 9:24

Hristos – să știe fiecare – Că nu-ntr-un loc de închinare, Făcut de om, S-a așezat, Ci El, în ceruri, a intrat, Unde, la Dumnezeu apoi, Avea a merge, pentru noi.

Fapte 10:38

Că Duh Sfânt, Domnul a turnat, Pe-Acel Nazarinean, Iisus, Care – din loc, în loc – S-a dus, Plin de puterea Lui, făcând Bine la toți și vindecând Pe cei bolnavi. Cei îndrăciți Erau, de duhuri, curățiți. Iisus era-nsoțit, mereu, În lucrul Său, de Dumnezeu.

Ioan 20:21

Lor, „Pace vouă”, iar, le-a spus. „Cum Eu am fost, de al Meu Tată, Trimis aici, acuma, iată Că vă trimit și Eu, pe voi.”

Ioan 13:18

„Nu zic de toți – M-ați înțeles? – Căci vă cunosc și v-am ales Chiar Eu. Dar trebuie-mplinit, Tot ce Scripturile-au vestit: „Cel ce cu Mine a mâncat Pâine, acel a ridicat, Călcâiul, împotriva Mea”.

Ioan 13:3

Hristos știind că-n mâini I-a pus, Tatăl Său, tot – pentru că El Era, de fapt, Fiul Acel Plecat din cer, ca înapoi, La Domnul, să se-ntoarcă-apoi –

Isaia 48:16

Apropiați-vă de Mine Și ascultați-Mă voi, bine! Nu în ascuns am cuvântat. Din timpurile vechi, am stat De față, când au început Aste lucrări de s-au făcut. Acuma, Domnul Dumnezeu, Pe mine m-a trimis, iar eu, De Duhul Său sunt însoțit.

Revelația 21:14

Zidul care a-nconjurat Cetatea, fost-a așezat Pe niște temelii. Acele, Douăsprezece fost-au ele, Purtând un nume fiecare – Înscris în piatră – nume care E-al celor care, pe pământ, Apostoli, Mielului, îi sânt. Asemeni lor, numele-acele, Douăsprezece fost-au ele.

Revelația 3:22

Atent, s-asculte omul care, Urechi, a dovedit că are, Ceea ce Duhul a rostit, Când, la Biserici, a vorbit.”

Revelația 3:16

Dar pentru că ai fost găsit, Ca fiind numai căldicel – Nici rece, dar nici cald defel – Am să te vărs, din gura Mea, Și n-am să te mai țin în ea.

Revelația 3:13

Atent, s-asculte omul care, Urechi, a dovedit, că are, Ceea ce Duhul a rostit, Când, la Biserici, a vorbit.”

Revelația 2:29

Atent s-asculte omul care, Urechi, a dovedit că are, Ceea ce Duhul a rostit, Când, la Biserici, le-a vorbit.”

Revelația 2:11

Cel care are urechi bune, S-asculte-atent, ceea ce spune Duhul, Bisericilor: „Iată, Răsplata care-i va fi dată Celui ce biruiește: el Nu va fi vătămat, defel, De către moartea rânduită, A doua, de a fi venită.”

Revelația 2:7

Cel care are urechi bune, S-asculte-atent ceea ce spune Duhul, Bisericilor: „Iată, Răsplata care-i va fi dată, Celui ce-nvinge: acel om Primi-va, din al vieții pom – Aflat în rai, la Dumnezeu – Dreptul de-a se-nfrupta, mereu.”

Revelația 1:1

„Descoperirea lui Iisus, Pe cari i-a dat-o Cel de Sus, Să poată arăta, prin ea, Robilor Săi, ce va avea Să se întâmple în curând. Ei au primit-o atunci când Îngerul lui Hristos Iisus, La robul Său – Ioan – s-a dus,

2 Petru 3:2

Să vă puteți aduce-aminte, De ceea ce, mai dinainte, Prin toți prorocii s-a vestit, De ceea ce a poruncit Al nost’ Domn și Mântuitor, Prin gura apostolilor, Pe care îi aveți cu voi.

1 Petru 3:22

Cari după ce S-a înălțat La ceruri, sus, S-a așezat, Apoi, la dreapta Domnului Și Și-a supus tăriei Lui, Puteri, și orice stăpânire, Pe îngeri și întreaga fire.”

1 Timotei 3:16

Desigur, taina este mare – Pe cari, evlavia o are… „Acel care S-a arătat – Cel care fost-a întrupat – A fost, în urmă, dovedit, A fi, în Duh, neprihănit; De îngeri, El a fost văzut, Iar Neamurile au avut Parte de El, fiind vestit Și-n lume propovăduit, Încât toți au crezut astfel, Și-n slavă fost-a-nălțat El.”

Efeseni 2:20

Pentru că voi ați fost găsiți, Pe temelie-a fi, zidiți. Ea, prin apostoli, e vestită Și, prin proroci, e întărită, Iar piatra ‘ceea minunată – Care se află așezată În capul unghiului, chiar sus – E Domnul nost’, Hristos Iisus.

Galateni 1:1

„Pavel – cel care-a fost chemat, A fi apostol, așezat, Nu printr-un om, ci prin Iisus, Prin Dumnezeu, Tatăl de Sus, Cari, pe Hristos, L-a înviat, Când, dintre morți, L-a ridicat –

Fapte 1:13

Sosind, în casă, au intrat Și, în odaie, au urcat, Unde – de obicei – ședeau. Atunci, acolo, se aflau Petru, Iacov, Ioan, Andrei; De-asemenea, erau cu ei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov al lui Alfeu, Simon – Zilotul, poreclit – Și cel cari Iuda s-a numit –

Fapte 1:11

Care i-au întrebat apoi: „De ce priviți, spre ceruri, voi, Bărbați Galileeni? Iisus, Cel care-n slăvi S-a-nălțat, sus – Cel care pân’ acum a fost Aicea, în mijlocul vost’ – La fel, va reveni, curând, Cum L-ați văzut, la cer, mergând.”

Ioan 20:17

„Nu Mă mai ține”-a zis Iisus, „Pentru că, încă, nu M-am dus, În cer, la Tatăl. Te grăbește Și pe ai Mei frați, îi vestește, Că am să urc, la Tatăl Meu. La ceruri merg, la Dumnezeu, Cel care e și-al vostru Tată, Și Dumnezeu vi-e, totodată.”

Ioan 17:13

Acuma, însă, clipa vine, Și-am să Mă-ntorc, din nou, la Tine. Eu spun acestea, cât mai sânt, Încă, în lume, pe pământ, Căci vreau, deplină ca să fie, În ei, această bucurie.

Ioan 16:28

Venit-am, de la Tatăl Meu, Și-n astă lume, am intrat. Curând, lumea, voi fi lăsat Și-am să Mă-ntorc la al Meu Tată.”

Ioan 13:1

Era în prag de sărbătoare – Se-apropia praznicul mare, Cel ce, de Paști, e prăznuit. Iisus știa că I-a sosit Ceasul, când o să părăsească Această lume pământească, Urmând să fie înălțat, La Tatăl, de unde-a plecat. El, pe ai Săi – care erau Din lume și-n ea rămâneau – Îi iubea mult și i-a iubit, La fel de mult, pân’ la sfârșit.

Ioan 6:70

Iisus, atuncea, le-a vorbit: „Pe voi – cei doisprezece – Eu V-am adunat, în jurul Meu. Deși-am știut bine ce fac, Totuși, unul – din voi – e drac.”

Ioan 6:62

Dacă pe Fiul omului, Îl veți vedea, la locul Lui, Urcând, precum a fost ‘nainte?…

Ioan 3:34

Cel cari, de Domnul, e trimis, Spune ceea ce El I-a zis. Doar adevăr, are în gură, Căci Domnul nu-i dă, cu măsură, Din Duhul Sfânt. El Îl iubește

Ioan 1:16

Iar noi, cu toții, am primit, Din plinul Său, necontenit, Când a dat – tuturor – în dar, Din harul Său, har după har.

Luca 24:51

Încă vorbind, s-au despărțit, Iisus fiind, la cer, răpit.

Luca 9:51

Când vremea s-a apropiat – Iisus urmând a fi luat La ceruri – El a socotit Că este timpul potrivit, Ca, spre Ierusalim, să plece, Să-nfrunte ce se va petrece.

Marcu 6:30

Apostolii au revenit, Toți, la Iisus, și-au povestit Ceea ce li s-a întâmplat, Pe drum, și cum i-au învățat Pe oameni, precum El le-a spus.

Matei 12:28

Dar, dacă dracii, îi scot Eu, Având Duhul Lui Dumnezeu, E semn că-mpărăția Lui – Împărăția Domnului – La voi, acuma, a venit.

Matei 3:16

Ioan, atuncea, L-a lăsat, Iar după ce L-a botezat, Iisus, din apă, a ieșit. Privirile Și-a pironit Spre cer. La fel ca într-un vis, Acesta, larg, I s-a deschis, Lăsând, în chip de porumbel, Să se coboare peste El, Duhul Cel Sfânt, din Dumnezeu.

Isaia 61:1

„Duhul Domnului Dumnezeu E peste Mine, tot mereu, Căci El M-a uns, ca să Mă duc În lume, bune vești s-aduc Celor sărmani și chinuiți, Celor ce sunt nenorociți. Domnul, atunci când M-a trimis Să vin pe-acest pământ, Mi-a zis Să-l vindec pe acela care O inimă zdrobită are, Să dau de veste robilor Că-i ceasul slobozirii lor Și să dau izbăvire-apoi Celor ce sunt prinși de război.

Isaia 42:1

Priviți-L dar, pe Robul Meu, Pe care-L sprijinesc mereu. El e Alesul Meu, în care, Sufletul Meu plăcere, are. Din al Meu Duh, Eu am luat Și peste El, Eu am turnat. El va vesti neamurilor, Venirea judecății lor.

Revelația 2:17

Cel care are urechi bune, S-asculte-atent, ceea ce spune Duhul, Bisericilor: „Iată, Răsplata care-i va fi dată, Celui ce o să biruiască: Acela are să primească Mana ascunsă și, din ea, Ca să mănânce, va putea. O piatră albă, la sfârșit, Omul acel va fi primit. Un nume nou are să fie, În ea, săpat, pe care-l știe Numai acela cari, firește, Piatra aceea, o primește.”

Fapte 1:22

Când botezatu-L-a Ioan Și până când a fost răpit, La cer – trebuie rânduit Unul, care să ne-nsoțească Și care să se dovedească A fi martor, al Domnului, Martor al învierii Lui.”