14 În număr, pietrele acela Au fost douăsprezece. Ele Semnificau, în acest fel, Pe toți fiii lui Israel, Căci se aflau, pe fiecare, Săpat un nume – cel pe care, Fiii aceia l-au purtat Și, după care s-au chemat Toți cei care aveau să vie Pe lume, într-o seminție.
14 Erau douăsprezece pietre cu numele fiilor lui Israel. Pe fiecare dintre acestea era gravat, asemenea sigiliilor, numele uneia din cele douăsprezece seminții.
14 Erau douăsprezece pietre cu numele israelienilor. Pe fiecare dintre acestea era gravat, ca pe sigilii, numele uneia din cele douăsprezece triburi (ale israelienilor).
14 Pietrele erau după numele fiilor lui Israél. Erau douăsprezece, după numele lor, săpate ca un sigiliu, fiecare cu numele unuia din cele douăsprezece triburi.
14 Și pietrele erau după numele copiilor lui Israel, douăsprezece, după numele lor, ca săpătura de pecete, fiecare după numele său, pentru cele douăsprezece seminții.
Un zid, înalt, o-mprejmuia, Iar porți, douăsprezece-avea, Și câte-un înger am văzut – Strajă – în porți, că a șezut. Erau dar, îngerii acei – În număr – doisprezece, ei. Pe-aceste porți, scrise erau Numele care le aveau Cei doisprezece fii din care O seminție va apare, Alcătuind, în acest fel, În lume, neamul Israel.
Pe pietre deci, să scrieți voi, Pe toți fiii lui Israel. Onixul să-l săpați la fel Precum în piatră se sculptează – Cum pe peceți se încrustează – Iar pietrele astfel lucrate, În aur fi-vor ferecate.
În șirul patru, așezat Un hrisolit a fost, urmat De un onix și un iaspis. Apoi – așa precum s-a zis – Aceste pietre prelucrate, Fost-au în aur ferecate.
Pentru pieptar – cum s-a cerut – Două lănțuguri s-au făcut. Din aur erau făurite Și-au trebuit a fi-mpletite Ca niște sfori. Iar pentru ele – Pentru lănțugurile-acele –