Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Exodul 29:33 - Biblia în versuri 2014

33 Ei să mănânce, negreșit, Tot ceea ce a fost slujit Pentru această ispășire. Așa vor duce la-mplinire Totul, și fi-vor închinați În slujbă; Astfel așezați, După ce fost-au pregătiți, Ei au să fie și sfințiți. Din carnea ‘ceea, nimenea – Parte – nicicând, nu va avea.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

33 Doar ei să mănânce hrana prin care s-a făcut ispășirea în vederea învestirii lor în slujire și a sfințirii lor; nimeni altcineva să nu mănânce din ea, deoarece această hrană este sfântă.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

33 Doar ei să mănânce din hrana prin care s-a făcut plata pentru vină în vederea investirii în slujire (ca preoți) și pentru sfințirea lor. Nimeni altcineva să nu mănânce din ea; pentru că această hrană este sfântă!

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

33 Să mănânce [lucrurile] cu care s-a făcut ispășirea lor ca să-i consacre și să-i sfințească! Niciun profan să nu mănânce din ele, căci sunt lucruri sfinte.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

33 Să mănânce astfel tot ce a slujit la facerea ispășirii, ca să fie închinați în slujbă și sfințiți; nimeni altul să nu mănânce din ele, căci sunt lucruri sfinte.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

33 Ei vor mânca lucrurile cu care s‐a făcut ispășirea ca să‐i sfințească și să‐i închine. Dar străinul să nu mănânce, căci sunt sfinte.

Gade chapit la Kopi




Exodul 29:33
16 Referans Kwoze  

Ei se vor alipi de tine Ca să păzească tot ce ține De rânduiala cortului Și de-mplinirea slujbei lui.


Căci ori de câte ori mâncați, Pâinea aceasta – iubiți frați – Și beți acest pahar, să știți, Că voi, de fapt, numai vestiți, Pieirea Domnului astfel, Până când se va-ntoarce El.


Lui Dumnezeu, I-a mulțumit, A frânt-o și a glăsuit: „Această pâine, s-o luați Și-apoi, din ea, toți să mâncați. Acesta este trupul Meu, Cari, pentru voi, s-a frânt. Deci, Eu Vă-ndemn să faceți, negreșit, Lucrul acest, necontenit, De-acum, spre pomenirea Mea.”


Toți cei săraci, eu știu prea bine Că au să fie săturați! Pe Domnul să Îl lăudați Voi toți acei care, mereu, Îl căutați pe Dumnezeu, Iar inimile să vă fie Pline, în veci, de bucurie!


Iată ce trebuie să știi: Acuma, tu și ai tăi fii Va trebui ca să păziți, Neîncetat, și să-mpliniți Doar slujba preoției, care E la altar referitoare Și pe aceea ce privește, În urmă, tot ce se găsește Dincolo de perdeaua care Este, în cort, despărțitoare. Această slujbă, voi să știți, Căci trebuie să o-mpliniți. Slujba de preoți, așadar, Vă este dată vouă-n dar. Străinul care va avea Curajul de-a se-apropia De toate-acestea, negreșit, Cu moartea, fi-va pedepsit.”


Au fost, un semn de amintire, Plăcile ce le-a făcut el, Pentru întregul Israel. În felu-acesta, nu-ndrăznea Cel ce străin se dovedea, Față de-Aron – de neamul lui – Să Îi aducă, Domnului, Tămâie, precum a făcut Core și-ai lui, căci a știut Ce-a pățit el și ceata lui, După porunca Domnului.


Și-a zis: „Vedea-vom cine-i sfânt, Căci mâine-n fața Domnului, Vom ști cu toți care-s ai Lui. Aceia numai vor putea, De El, de-a se apropia, Pentru că-i lesne de-nțeles Căci cei pe care i-a ales Îngăduință vor avea, De El, de-a se apropia.


Moise și-Aron cu fii lui, Ședeau ‘naintea cortului, Cu fața către răsărit, Căci ei aveau de-ndeplinit Ceea ce Domnul poruncise – Cu Moise-atuncea când vorbise – Referitor la Israel. De-asemenea, străinu-acel Cari, îndrăzneală, va avea De cort de a se-apropia, Urma să fie pedepsit, Fiind, de moarte-astfel, lovit.


Aron și-ai lui fii să păzească Slujba primită, preoțească. Străinul care a venit, La voi și-n urmă, a-ndrăznit Să se apropie, să știți, Cu moartea, să îl pedepsiți.”


De câte ori cortul Meu pleacă, Leviții au să îl desfacă; Iar când acesta e oprit, La loc, ei îl vor fi-ntocmit. Străinul care-a cutezat – Cumva – de s-a apropiat De cort, să fie pedepsit: Cu moartea, fi-va el, lovit.


Are să fie ea și dată Pentru Aron și fiii lui, Care, în ușa cortului, Au s-o mănânce, însoțită De pâinea ce-a fost pregătită Anume, și a fost adusă La cort, pentru a fi-n coș pusă.


Stăpânul dobitocului Să pună, peste capul lui, Mâna și-apoi, să îl jertfească. Numai așa o să-l primească Domnul, făcând în acest fel, O ispășire, pentru el.


Moise a mai vorbit apoi, Cu-Aron, precum și cu cei doi Copii rămași – cu Eliazar Și cu-al său frate, Itamar – Și-a zis, privind la fiecare: „Parte, din darul de mâncare – Din jertfele ce sunt menite A fi de flăcări mistuite – Voi trebuie să vă luați, Pe care-apoi să o mâncați Făr-aluat, lângă altar. Să știți că aste părți de dar, Din jertfele Domnului sânt, Iar darul e lucru prea sfânt.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite