Exodul 28:2 - Biblia în versuri 2014

² Deci lui Aron – să iei aminte – Căci îi vei face haine sfinte, Care de cinste să-i slujească Și care să-l împodobească.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

² Fratelui tău, Aaron, să-i faci veșminte sfinte, ca să-i dea glorie și frumusețe.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Fratelui tău, numit Aaron, să îi faci îmbrăcăminte sfântă, care să îi confere demnitate și să îi fie ca podoabă.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Să-i faci lui Aaròn, fratele tău, haine sfinte, spre glorie și măreție!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Fratelui tău, Aaron, să-i faci haine sfinte, ca să-i slujească de cinste și podoabă.

Traducere Literală Cornilescu 1931

² Și să faci haine sfinte lui Aaron, fratele tău, pentru slavă și pentru podoabă.

Exodul 28:2 Referans Kwoze

Levitic 8:30

După al Domnului îndemn, Moise-a luat din untdelemn – Din cel care e folosit La ungere – și i-a stropit Pe-Aron și pe feciorii lui. Din sângele berbecului, Cari pe altar a fost turnat, Moise, în urmă, a luat, O mică parte și-a venit, Apoi, pe-Aron, de l-a stropit, Pe fiii care-l însoțeau, Și hainele ce le purtau. Sfințit a fost Aron astfel, Sfințiți și fiii săi cu el Și-asemeni, ale lor veșminte S-au preschimbat în haine sfinte.

Exodul 31:10

Veșmintele preotului: Cele de slujbă, și veșminte Pentru Aron, care sunt sfinte; Veșminte pentru fiii lui Aflați în slujba Domnului, Cari sunt veșminte preoțești;

Revelația 19:8

In alb, să-mbrace – a primit – Strălucitor, fin și curat. (Inul subțire a-nsemnat Faptele sfinților, vădite A fi, mereu, neprihănite.)

Evrei 7:26

Un Mare Preot, pentru noi, A trebuit, fiind apoi, Sfânt, fără pată, dovedit Nevinovat și despărțit De păcătoși, cu-adevărat, Mai sus de ceruri, înălțat,

Iov 40:10

Te-mpodobește cu mărire, Cu slavă și cu strălucire!

Exodul 28:40

Iată cum ai să îi îmbraci Pe fiii lui Aron. Să faci Tunici și brâie și scufii, Pe cari le vor purta – să știi – Spre cinstea lor. De-asemenea, Loc de podoabe vor ținea.

Revelația 5:10

Tu ai făcut, din ei, mereu, Pentru al nostru Dumnezeu, O minunată-mpărăție De preoți, care au să vie – Căci rânduiți astfel, ei sânt – Să-mpărățească, pe pământ!”

1 Ioan 3:2

Deci prea iubiților, zic eu, Că suntem ai lui Dumnezeu Copii, acum. Iar ce-o să fie, În vremile ce au să vie, Nu știm, căci nu s-a arătat. Dar știm – și sunt încredințat – Că și noi o să fim la fel – Asemeni Lui – când vine El. Așa va fi, nu-i o poveste: Îl vom vedea așa cum este.

2 Petru 1:17

Căci din înaltul cerului, Slavă și cinste a primit, Atuncea când s-a auzit Glasul acel, deasupra Lui, Venit din partea Tatălui – Venit chiar de la Dumnezeu, Mărturisind: „E Fiul Meu Acesta, și Mi-e prea iubit. În El, plăcerea, Mi-am găsit”.

Evrei 2:9

Însă, pe Cel cari, la-nceput, S-a arătat a fi făcut, Pentru puțin timp – ne-ndoios – Ca să se afle mai prejos Decât sunt îngerii de sus – Adică pe Hristos Iisus – Acum ni L-a înfățișat „Cu slavă-a fi încununat, Și-asemenea, cu cinste mare”, Din pricina morții, pe care, A suferit-o El; căci Lui, Prin harul Dumnezeului Cel viu, din ceruri, I S-a dat Din moarte, de a fi gustat Pentru noi toți. Deci, negreșit,

Galateni 3:27

Câți, în Hristos, v-ați botezat, Toți, în Hristos, v-ați și-mbrăcat.

Romani 13:14

Acum, luați dar seama bine, Și îmbrăcați-vă frumos, În Domnul nost’, Iisus Hristos. Grijă, de-acum, dragii mei frați, Nu trebuie să mai purtați Față de firea pământească, Să nu-i treziți pofta firească.”

Romani 3:22

Ea e neprihănirea dată De Dumnezeu, și-i căpătată De către oamenii, de jos, Doar prin credința în Hristos. Ea-i, de la Dumnezeu, de sus, Și doar credința în Iisus, O va aduce, peste cel – Și celui care crede-n El – Fără nici o deosebire.

Ioan 1:14

Acest Cuvânt S-a întrupat Și-n har și adevăr a stat, Aici – la noi – de-a locuit, Iar noi, cu toții, am privit Slava și măreția Lui – Slavă, asemeni Tatălui, Cari, doar pe El, L-a zămislit.

Isaia 64:6

Toți am ajuns niște spurcați. Suntem cu toții, necurați. Despre-ale noastre fapte bune, Ajuns-am ca să putem spune Că sunt precum un strai mânjit. Ca frunzele ne-am ofilit Și de nelegiuiri apoi, Ca și de vânt duși suntem noi.

Isaia 61:10

În al Meu Domn, Mă bucur Eu Și vesel sunt, în Dumnezeu, Căci Mi-a dat haina mântuirii, Mi-a dat mantaua izbăvirii. Cu o cunună-mpărătească, El a voit să Mă gătească, Precum este un mire-n casă, Sau precum este o mireasă Care de nuntă-i pregătită, Cu ale ei scule gătită.

Isaia 61:3

Vin și aduc celor pe care, Drept întristați Sionu-i are, Cununa cea împărătească, Cu care să-și împodobească Ale lor capete plecate Cari cu cenușe-s presărate. Ei n-au să plângă, pe vecie. Un untdelemn de bucurie, În locul plânsului le dau Și-a lor tristețe am s-o iau. În locul duhului mâhnit, Un strai de laudă-au primit, Ca „terebinți”, pe-ntinsul firii, Să fie, „ai neprihănirii” Și-apoi „un sad al Domnului, Spre a sluji spre slava Lui”.

Isaia 4:2

Plină – atunci – are să fie, De slavă și de măreție, Odrasla Domnului, căci iară Va străluci rodul în țară, Pentru cei care-s fericiți, Ai lui Israel mântuiți.

Psalmi 149:4

Căci Dumnezeu, plăcere, are De-al Său popor și îndurare Le dă celor nenorociți, Pentru că fi-vor mântuiți.

Psalmi 132:16

Toți credincioșii au să vie Cu strigăte de bucurie. Iată dar ce am să mai fac: Pe ai săi preoți îi îmbrac În straie mândre și bogate, Din mântuire doar, lucrate.

Psalmi 132:9

Cei cari sunt preoți prin menire, Se-mbrace în neprihănire, Iar credincioșii Tăi să vie Cu strigăte de bucurie!

Psalmi 96:6

Doar străluciri și măreție, În fața Lui, sunt, pe vecie. Slava și cu podoaba sânt Aflate-n locul Său cel sfânt.

Exodul 40:13

Și straiele care sunt sfinte. Pune pe-Aron aste veșminte Și unge-l ca să se sfințească, Spre a putea să Îmi slujească Mie, ca preot; după care,

Isaia 52:1

„Sionule, trezește-te Și-apoi împodobește-te! Cetate sfântă, minunată – Ce ești Ierusalim chemată – Ia-ți haina cea strălucitoare Și straiul cel de sărbătoare! Căci nici un om ce-i necurat Sau nu e împrejur tăiat, În tine, nu va mai putea – De-acum – să intre și să stea.

Exodul 29:28

Cu pieptul, fi-va dăruită Ea, lui Aron; de-asemenea, Fiii săi dreptul vor avea, Mereu, la părțile acele. Prin lege, le sunt date ele. În Israel, se înțelege, Că veșnică e astă lege. Aceasta e o jertfă care Adusă e, prin ridicare. Din jertfele de mulțumire, Ce le aduceți, s-aveți știre Că asta-i partea Domnului, Care I se cuvine Lui.