Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Exodul 2:25 - Biblia în versuri 2014

25 Apoi, spre ai lui Israel Copii, ochii Și-a aplecat Și cunoștință a luat Atuncea, de acel popor, Precum și de necazul lor.

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

25 Astfel, Dumnezeu S-a uitat la fiii lui Israel și a aflat despre suferința lor.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

25 Atunci Dumnezeu a privit (cu interes) la situația israelienilor și a decis să se implice pentru cauza lor.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

25 Dumnezeu a privit spre fiii lui Israél și a luat Dumnezeu cunoștință de ei.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

25 Dumnezeu a privit spre copiii lui Israel și a luat cunoștință de ei.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

25 Și Dumnezeu a privit spre copiii lui Israel și Dumnezeu a luat cunoștință.

Gade chapit la Kopi




Exodul 2:25
16 Referans Kwoze  

Întreg poporul adunat Atunci, acolo, a crezut Vorbele lor și au văzut Că Dumnezeu a cercetat Pe Israel, căci a aflat De toate câte-a suferit Cât, în Egipt, a fost robit. Toți, fețele, și-au aplecat Și la pământ, s-au aruncat.


Iată dar, ce te sfătuiesc: Încredințează-ți Domnului Soarta, să ai sprijinul Lui, Căci El – nicicând – n-a-ngăduit Să cadă cel neprihănit.


Calea celor fără pată, O cunoaște Domnul Sfânt. Cei răi, însă, au drept plată, Calea largă, spre mormânt.


Domnul, atunci când S-a uitat La mine și m-a cercetat, Luând ocara ce-o aveam Și, printre oameni, o purtam!”


Atunci, am să le spun curat: „Nu vă cunosc și, niciodat’, Nu am putut a vă-nțelege! Plecați, toți cei fără de lege!”


Poate că la necazul meu, O să privească Dumnezeu, Și se va îndura de mine, Încât are să-mi facă bine, Chiar dacă blestemat mereu, De acest om, astăzi, sunt eu.”


În fața semenilor lui, Va cânta slavă Domnului Zicând: „Eu am păcătuit, Dar Domnul nu m-a pedepsit! Iată, dreptatea am călcat Și totuși, Domnul m-a iertat,


Ea a făcut o juruință, Căci avusese o dorință: „O, Doamne al oștirilor! Dacă vei fi îndurător, Dacă vei vrea a Te uita, Cu milă, către roaba Ta Și ai să-mi dai un fiu și mie, Atunci Ți-l voi închina Ție. Va fi-nchinat, lui Dumnezeu, În toată viața lui, mereu. Peste-al său cap, brici – niciodat’ – Să treacă, nu va fi lăsat.”


Peste Egipt, s-a ridicat – În urmă – un nou împărat. El nu știa ce a făcut Iosif, căci nu l-a cunoscut.


Ascultă-Mă: am văzut Eu, Cum suferă poporul Meu, Azi, în Egipt. I-am auzit Și gemetele, și-am venit, Acuma, să îl izbăvesc. Du-te-n Egipt, îți poruncesc!”


Iată că strigătele lor – Ale Israeliților – Până la Mine s-au suit Și am văzut cum, chinuit, Este-n Egipt, poporul Meu.


Moise, pe larg, i-a povestit, Lui Ietro, tot ce-a făptuit Domnul, contra Egiptului, Precum și-a Faraonului, Din pricina lui Israel. I-a spus, în urmă, și ce fel De suferințe-au îndurat, Pe drum, și-apoi cum i-a scăpat, De toate-acestea, Dumnezeu, Care i-a însoțit mereu.


Din acel loc, în urmă, noi, La Domnul, am strigat apoi. El, glasul, ni l-a auzit Și înspre noi, când a privit, Văzut-a chinu-acela mare Și asupririle pe care Le îndura al nost’ popor.


Dar Tu vezi tot, căci Tu privești Necazurile, suferința, Și doar Tu, Doamne, ai putința Să iei în mâini pricina lor. Tu ești nădejdea tuturor. În Tine, cel ce s-a vădit Precum că e nenorocit, Și-a pus toată nădejdea lui. De-asemenea, orfanului, Mereu îi dai sprijinul Tău.


Și n-ai să-Ți lași robul să cadă În mâinile vrăjmașe, pradă. Știu că mereu, Tu mă veghezi Și în loc larg ai să m-așezi.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite