Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Exodul 17:14 - Biblia în versuri 2014

14 Din ceruri, glasul Domnului, Lui Moise-i zise: „Să se scrie Totul, în carte, să se știe Și-astfel, de-acuma înainte, Să fie-aducere aminte, Tot ceea ce s-a petrecut Și tot ce, astăzi, s-a făcut. Să-i spui lui Iosua apoi, Precum că iată, șterge-l-voi, Pe Amelec, de pe pământ Și pe toți cei cari cu el sânt. Am să îi șterg de peste fire, Să piară și-a lor pomenire!”

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

14 Atunci Domnul i-a zis lui Moise: „Scrie lucrul acesta într-o carte ca aducere-aminte și citește-o în auzul lui Iosua, căci voi șterge amintirea lui Amalek de sub ceruri“.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

14 Atunci Iahve i-a zis lui Moise: „Scrie într-o carte pe care să o țineți ca amintire; și citește apoi (ce ai scris) în auzul lui Iosua: «Voi șterge de sub cer pe Amalec!»”

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

14 Domnul i-a zis lui Moise: „Scrie aceasta ca memorial în carte, pune-o în urechile lui Iósue și spune-i: «Voi șterge cu totul amintirea lui Amaléc de sub ceruri!»”.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

14 Domnul a zis lui Moise: „Scrie lucrul acesta în carte, ca să se păstreze aducerea aminte, și spune lui Iosua că voi șterge pomenirea lui Amalec de sub ceruri.”

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

14 Și Domnul a zis lui Moise: Scrie aceasta spre amintire în carte și spune în urechile lui Iosua, că voi șterge de tot pomenirea lui Amalec de sub ceruri.

Gade chapit la Kopi




Exodul 17:14
30 Referans Kwoze  

Domnul, atunci când a sfârșit, Lui Moise, El i-a poruncit: „Să scrii tot ceea ce ți-am spus, Căci legământul Meu e pus Și-ntemeiat pe-aste cuvinte. Eu am să-nchei – să iei aminte! – Cu tine și cu Israel, Acuma, legământu-acel!”


David, în zori, a năvălit Și până-n seară i-a zdrobit. Doar patru sute au scăpat Căci, pe cămile, s-au urcat Și-n mare grabă au fugit. David nu i-a mai urmărit


David și cei ce-l însoțeau, Înspre Țiclag se îndreptau. Pe drum, trei zile au făcut; Când au ajuns, ei au văzut Că-n miazăzi au năvălit Amaleciții și-au lovit Țiclagu-n cale, pustiind Tot ce-ntâlneau și nimicind. Țiclagului, ei, foc, i-au dat


Aur și-argint, el a luat, Din Siria; a mai prădat Moabul, căci l-a biruit. Ai lui Amon fii au venit La rând apoi, căci i-a bătut. Aceeași soartă au avut Și Filistenii și-Amalec Și toți aceia care trec Ai lui Hadadezer, cel care, Părinte, pe Rehob, îl are, Și care fost-a împărat, Fiind la Țoba-nscăunat.


Balaam, în juru-i, s-a uitat. Pe-Abimelec, el l-a zărit Și iată ce i-a prorocit: „Abimelec este cel care E – dintre neamuri – cel mai mare. El este-ntâiul, negreșit; Dar într-o zi, e nimicit.”


Îi va pieri, și amintirea Numelui său va să dispară Din ulițe, când o să moară.


Moise, tot ceea ce i-a zis Domnul, pe munte-atunci, a scris. Apoi, în zori, când s-a trezit, El, un altar, a întocmit, Chiar lângă poala muntelui. A așezat, în jurul lui, Douăsprezece pietre. Ele – Adică pietrele acele – Reprezentau în acest fel, Întreg neamul lui Israel. Moise a vrut, atunci, să fie O piatră, pentru-o seminție.


Un semn, pe mână să îți fie, Și ca un semn de amintire Pe frunte, în a ta privire. Astfel, legea lui Dumnezeu, Sub ochii tăi, va fi mereu. Numai așa, în gura ta, Întotdeauna, ea va sta, Căci din Egipt, cu brațu-I tare, Domnul v-a scos, pe fiecare.


Că trebuie să pomeniți Ziua aceasta, tot mereu. Drept cinste pentru Dumnezeu, Din neam în neam, va trebui O sărbătoare-a prăznui. Ea o să fie, pentru voi, O lege veșnică apoi.


Omul care-i neprihănit, Are să fie pomenit Mereu, căci binecuvântată E amintirea lui; uitată E pomenirea celui rău, Căci și el și numele său Vor putrezi. Acela care


S-au dus vrăjmașii, într-un ceas! Nici unul nu a mai rămas. Niște ruine doar mai sânt, Împrăștiate pe pământ


Oh! Mult vreau ca vorbele zise De mine-aici, să fie scrise Și într-o carte adunate;


E cuvenit ca să călcăm Porunca Ta și să cătăm, Cu cei pe care îi găsim În țară, să ne încuscrim? N-ar izbucni a Ta mânie? Ea, peste noi, n-are să vie? Nu va fi oare, nimicită Și rămășița izbăvită Care acum, ajuns-a iară, Să se întoarcă-n a sa țară?


În drumul lor, au întâlnit Oameni de neam Amalecit, Pe care-apoi i-au alungat Și-n locul lor s-au așezat, Iar până astăzi se vădesc Că tot acolo locuiesc.


După ce Saul a murit – Și după ce i-a biruit Pe-Amaleciți – David pornise Către Țiclag. De-abia sosise – Căci două zile au trecut –


Atunci când Domnul te-a trimis La Amalec, astfel ți-a zis: „Să nimicești, de peste fire – Fără nici o deosebire – Pe-Amaleciți. Să faci război, Până-i vei nimici apoi.”


Voi să răspundeți: „S-a-ntâmplat Că apele s-au despicat, Pe când chivotul Domnului Intra-n valea Iordanului. Aceste pietre au menire, De a sluji drept amintire, Copiilor lui Israel.”


Moise, în urmă, a-nsemnat, Tot ceea ce a cuvântat. El a scris legea, după care A-ncredințat-o spre păstrare, Preoților – care erau Fii ai lui Levi și duceau, În mijlocul poporului, Chivotul legământului – Și tuturor bătrânilor Din al lui Israel popor.


Cărările ce le-au bătut, Moise-ntr-o carte le-a trecut. El a scris drumul, pas cu pas, De la popas, la alt popas, Așa cum Domnu-a poruncit. Iată dar, unde-a poposit Poporul, în călătorie:


Iar Iosua a biruit Pe Amelec și-a nimicit, Atunci, întreg poporul lui.


Atuncea, Dumnezeu a zis: „Pe cel ce a păcătuit, Eu îl voi șterge, negreșit, Din cartea Mea! Tu pleacă dar,


„Un sul de carte ia și scrie Tot ceea ce ți-am spus Eu ție Și-i privitor la Israel, La Iuda, iar apoi – la fel – La neamurile despre care Eu ți-am vorbit fără-ncetare. Să scrii tot ce ai auzit, Din ziua-n care am ieșit De prima dată-n al tău drum Și ți-am vorbit până acum!


Apoi, din fiii cei pe care, În lume, Simeon îi are, Cinci sute, spre Seir, plecară Și-n munte, ei se așezară. În fruntea lor, erau: Nearia, Pelatia și cu Refaia, Și Uziel. Toți acești fii Au fost ai lui Ișei copii.


Astă poruncă mi-a adus: „Cuvintele ce ți le-am spus, Le scrie într-o carte-ndată!”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite