Exodul 15:20 - Biblia în versuri 2014

²⁰ A lui Aron soră, Maria, Ca să-și arate bucuria, Atunci, în mână a luat, Iute-o timpană și-a cântat. Femeile, când au zărit-o, În mare grabă-au însoțit-o. Timpane-n mâini, ele, purtând, Au mers pe urma ei, jucând.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

²⁰ Apoi profetesa Miriam, sora lui Aaron, a luat o tamburină în mână și toate femeile au ieșit după ea, având tamburine și dansând.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁰ Apoi profetesa Miriam care era sora lui Aaron, a luat în mână o tamburină; și toate femeile au venit după ea având tamburine în mâini și dansând.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁰ Míriam, profetesa, sora lui Aaròn, a luat în mână tamburina și toate femeile au ieșit după ea cu tamburine și dansuri.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁰ Maria, prorocița, sora lui Aaron, a luat în mână un timpan și toate femeile au venit după ea cu timpane și jucând.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁰ Și Maria, prorocița, sora lui Aaron, a luat un timpan în mâna sa și toate femeile au ieșit după ea cu timpane și cu jocuri.

Exodul 15:20 Referans Kwoze

Psalmi 150:4

Cu instrumentele făcute Cu coarde, cu timpane-apoi, Cu jocuri și cântece noi! Laude dați-I cu cavale!

1 Samuel 18:6

Când David s-a întors apoi, Cu ai săi oameni de război – Atuncea când i-a biruit Pe Filistenii ce-au fugit – Femeile l-au așteptat. De prin cetăți, s-au adunat Și-n fața împăratului – Precum și a oștirii lui – Ele-au jucat, cu bucurie Și-au chiuit cu veselie, În sunetul timpanelor Precum și-al alăutelor.

Psalmi 68:25

Toți cântăreții merg în frunte, Iar lângă ei se-alăturau Cei care instrumente au, În mijlocul fecioarelor Care dau glas timpanelor.

Judecători 11:34

Iefta, după acest război, S-a-ntors la Mițpa, înapoi, Și a văzut, din depărtare, Că-i iese,în întâmpinare, Copila sa. Sărmana fată, De bucurie încărcată, Dansa în fața lui, de zor, În sunetul timpanelor. Iefta, copii, n-a mai avut, Ci fata doar i s-a născut.

Numeri 26:59

Amram, o soață, și-a luat, Cari, Iochebed, s-a fost chemat – Pe Levi, tată, l-a avut Și în Egipt, ea s-a născut. Ea, pe Aron, l-a zămislit, Pe Moise-apoi, iar la sfârșit, Din ea, o fată s-a-ntrupat Care, Maria, s-a chemat.

Miheia 6:4

Iată că Eu te-am izbăvit Din al Egiptului ținut, Unde tu, rob, ai fost făcut. Te-am scos din casa de robie, Căci libertate ți-am dat ție. ‘Naintea ta, trimis-am Eu, Atunci, pe Moise – robul Meu – Pe-Aron și pe Maria-apoi!

Psalmi 149:3

Să laude, Numele Lui, Jucând în fața Domnului! Cu harfe, să Îi cântați voi Și bateți tobele apoi!

Judecători 4:4

În acel timp, judecător, Peste Israeliți, domnea Debora, cea care avea Un mare dar de prorocie, Și-i a lui Lapidot soție.

Luca 2:36

O prorociță se găsea, Acolo; Ana se numea, Fiind a lui Fanuel fată – Așer, de neam. Înaintată Era, în vârstă. A trăit – După ce s-a căsătorit – Doar șapte ani cu-al ei bărbat.

Psalmi 81:2

Cântări, spre ceruri, înălțați Și-apoi din tobe să sunați, Din harfele cele plăcute Și-asemenea din alăute!

2 Regi 22:14

Hilchia – preotul cel mare – Cu Ahicam – acela care Era al lui Ștefan fecior – Și cu Asaia și Acbor, La Hulda merseră, căci ea Era nevasta ce-o avea Șalum – al lui Ticva fecior, Și-al lui Harhas – cari păzitor Era atuncea așezat, Peste veșminte, la-mpărat. Ea, prorociță, se vădea Și la Ierusalim ședea.

Exodul 2:4

Format din trestii. Sora lui – Adică a copilului – De la distanță doar, pândea, Voind să știe ce avea Să i se-ntâmple fratelui.

Fapte 21:9

Acesta, patru fete-avea Și fiecare prorocea.

Psalmi 68:11

Femeile, de peste fire, Se-adună în mare oștire Și vor aduce daruri bune, Când Domnul un cuvânt va spune.

Psalmi 30:11

De ochiul Tău am fost văzut Și-ndată mi s-a prefăcut, În veselie, tânguirea, Căci Tu adus-ai izbăvirea. Sacul de jale mi-ai desprins Și-am fost cu bucurie-ncins,

2 Samuel 6:14

David, apoi, a îmbrăcat Efodul cel din in lucrat, Jucând din răsputeri, mereu, Pentru-al său Domn și Dumnezeu.

1 Samuel 10:5

Spre Ghibea Elohim apoi, Să vă-ndreptați, în urmă, voi. Acolo e tabăra lor, A oștii Filistenilor. Când vei intra-n cetatea ‘ceea, Ai să-ntâlnești – după aceea – O ceată de proroci venind În fața ta și prorocind. Ei vin de pe-nălțimea care E pentru jertfe. Fiecare – Cu el – timpane, va avea, Lăute – de asemenea – Cobze și fluiere. Pe dat’,

Judecători 21:21

Fete, din Silo, au să vie, Cari au să joace, pe câmpie, Voi veți ieși – atunci – din vii, Să vă luați – astfel – soții. Cu ele, să vă însurați Și-n Beniamin, apoi, să stați.

Numeri 20:1

Era în luna-ntâi, când iată, Ajunse adunarea toată A fiilor lui Israel, Într-un pustiu. Locul acel, Țin, se numea. Când au sosit, La Cades, ei au poposit Și tabăra și-au așezat. În acel loc, s-a întâmplat Cum că Maria și-a sfârșit Călătoria – a murit Și în pustia Țin, chemată, A trebuit a fi-ngropată.

1 Corinteni 11:5

Orice femeie, de la voi, Dacă se roagă – sau, apoi, O prorocie, a rostit – Fiind cu capul dezvelit, Ea, negreșit, păcătuiește, Căci, pe-al ei cap, îl necinstește, Pentru că ea-i ca una care E rasă-n cap și, păr, nu are.

2 Samuel 6:16

Chiar când chivotul Domnului Pătrunse în cetatea lui, Mical, acasă, se găsea Și pe fereastră, ea privea. Când l-a zărit pe împărat, Lângă chivot, cum a jucat, În inimă a și simțit Cum că dispreț i-a încolțit, Față de el. David a dus

2 Samuel 6:5

David și-ntregul Israel – Cântându-I Domnului – mergeau, Iar instrumentele erau Din lemn de chiparos făcute. Cântau cu harfe și-alăute, Cu fluiere și cu țambale Și cu timpane, pe-a lor cale.

1 Corinteni 14:34

Femeia, datorie, are De a tăcea, în adunare, Căci n-are dreptul de vorbit, În adunări. Ea – negreșit – Supusă trebuie să fie, Așa precum, în Lege, scrie.

Numeri 12:1

Moise luatu-și-a soția, Din Etiopia. Maria Și cu Aron au îndrăznit Și împotrivă-i, au vorbit, Din pricina femeii care El și-a ales-o, și-au zis: „Oare,

Geneza 31:27

De ce-ai fugit, fără ca mie, Măcar, de veste să-mi fi dat? Să pleci, atunci te-aș fi lăsat, Înconjurat de veselie, De cântece de bucurie, În sunete de alăute Și de timpan. Ți-aș fi spus „Du-te Cu Dumnezeu!” Dar ai plecat

2 Samuel 1:20

Nu spuneți lucru-acesta-n Gat, Nu răspândiți vestea, de-ndat’, Pe tot cuprinsul drumului Ce este-al Ascalonului, Să nu se bucure, de zor, Fetele Filistenilor, Să nu se laude, în jur, Căci netăiate-s împrejur.

1 Cronici 6:3

Amram, pe-Aron, l-a dobândit, Pe Moise-apoi, iar la sfârșit, Maria s-a mai întrupat. Nadab e cel ce l-a urmat Pe-Aron; Abihu este cel Care venit-a după el. Șirul acesta, Eleazar L-a încheiat, și Itamar.

1 Cronici 15:16

Cu Moise. David a chemat Leviți-apoi, și i-a-ndemnat Ca dintre frații ce-i aveau – Pe cei ce cântăreți erau – Să-i pună-n semn de bucurie, Cântări să-nalțe, precum știe Și se pricepe fiecare, Cu instrumentul ce îl are. Unii, țimbale, foloseau. Alții, cu harfele, cântau, În timp ce mulți au fost văzuți, La alăute, ne-ntrecuți.

Qohelet 3:4

Plânsul este la vremea lui, Și-apoi e timpul râsului. Bocitul, altă vreme, are; Jocul, asemeni. Aruncare –

Ieremia 31:4

Am să te-așez din nou și – iată – Vei fi fecioara minunată A neamului lui Israel. Ai să te-mpodobești astfel – Iar – cu timpanele avute În vremile de mult trecute, Căci ai să fii iar, la mijloc, Când veselie e și joc.

Numeri 12:2

Domnul, prin Moise doar, vorbește? Dar cum de nu se folosește – Ca să vorbească – și de noi?” Domnul a auzit apoi, Ce-a spus Maria, negreșit, Când, cu Aron, ea a vorbit.

Neemia 6:14

De Tobia și Sambalat, Adu-Ți aminte, ne-ncetat, O Doamne, Dumnezeul meu! Adu-Ți aminte, tot mereu, De prorocița ‘ceea care, Noadia, drept nume are Și de prorocii ce-au cătat Ca să mă sperie, ne-ncetat!

Psalmi 68:26

Să-L binecuvântați, mereu – În adunări – pe Dumnezeu! Cei cari sunteți din Israel Să-L binecuvântați, pe El!