19 Moise, ale lui Iosif oase, Atuncea, din Egipt, le scoase, Căci Iosif, să jure i-a pus – Pe-ai lui Israel fii – și-a spus: „Atunci când fi-veți cercetați, De Dumnezeu, să îmi luați, De-aici, și ale mele oase, Căci vreau, afară, a fi scoase.”
19 Moise a luat cu el osemintele lui Iosif, care-i pusese pe fiii lui Israel să jure, zicând: „Dumnezeu va veni sigur la voi. Să luați atunci osemintele mele de aici“.
19 Moise a luat cu el oasele lui Iosif care îi pusese pe israelieni să jure zicând: „Când Dumnezeu va interveni în favoarea voastră, să luați (și) oasele mele de aici.”
19 Moise a luat cu sine oasele lui Iosíf; căci el îi pusese pe fiii lui Israél să jure, zicând: „Dumnezeu vă va vizita; atunci să urcați cu voi oasele mele de aici”.
19 Moise a luat cu el oasele lui Iosif; căci Iosif pusese pe fiii lui Israel să jure, zicând: „Când vă va cerceta Dumnezeu, să luați cu voi oasele mele de aici.”
19 Și Moise a luat cu sine oasele lui Iosif, căci pusese pe copiii lui Israel să jure cu jurământ zicând: Dumnezeu vă va cerceta negreșit și să‐mi duceți oasele cu voi de aici.
Când, din Egipt, a fost scăpat, Cu el, poporul a luat Trupul lui Iosif, după care, A lui Israel adunare, Chiar la Sihem, l-a îngropat, Pe locul ce-a fost cumpărat De către Iacov, vânzători Fiind ai lui Hamor feciori Din cari, în lume, s-a-ntrupat Cel cari Sihem a fost chemat. O sută de chesita dase Iacov, atunci când cumpărase Pământul, iar acea moșie Ajuns-a dată ca să fie, Drept parte, fiilor pe care Iosif, pe-acest pământ, îi are.
Ei, la Sihem, din locu-acel – În urmă – fost-au strămutați; Iar astăzi sunt înmormântați În locul de mormânt, luat De-Avram – loc ce l-a cumpărat, De mult, pe bani, de la Amor Care-i vânduse un ogor.
Iacov, către al său fecior – Deci către Iosif – zise: „Mor, Dar Dumnezeu va fi cu voi. Vă va aduce înapoi, În țara ‘ceea minunată, Care, de El, fusese dată Părinților – Avram, Isac.
Mulțimea s-a înspăimântat, Pe Dumnezeu L-a lăudat Spunând: „Azi, marele proroc Este cu noi, în acest loc, Căci Dumnezeu La înălțat, Acuma, când ne-a cercetat.”
Întreg poporul adunat Atunci, acolo, a crezut Vorbele lor și au văzut Că Dumnezeu a cercetat Pe Israel, căci a aflat De toate câte-a suferit Cât, în Egipt, a fost robit. Toți, fețele, și-au aplecat Și la pământ, s-au aruncat.
Tot prin credință, a vorbit Iosif, când s-a apropiat Sfârșitul său, și-a arătat Că, din Egipt, Israel, iară, Urmează a fi scos afară. Pentru-acea vreme viitoare, A dat porunca privitoare La ale sale oase-aflate, La Egipteni, înmormântate.