Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Exodul 12:43 - Biblia în versuri 2014

43 Lui Moise și Aron apoi, Domnul le dete porunci noi: „Iată porunca privitoare La Paște, pentru fiecare: Străinilor să nu le dai, Din ele, a mânca. Să tai

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

43 Domnul le-a zis lui Moise și Aaron: „Aceasta este porunca cu privire la Paște: niciun străin să nu-l mănânce,

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

43 Iahve a vorbit lui Moise și lui Aaron, zicându-le: „Aceasta este porunca referitoare la Paște: niciun străin să nu mănânce (din) mielul pascal.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

43 Domnul le-a zis lui Moise și lui Aaròn: „Aceasta este hotărârea în privința Paștelui: niciun străin să nu mănânce din el!

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

43 Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: „Iată porunca privitoare la Paște: niciun străin să nu mănânce din ele.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

43 Și Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: Acesta este așezământul paștelor: niciun străin nu va mânca din ele.

Gade chapit la Kopi




Exodul 12:43
9 Referans Kwoze  

Străinii care locuiesc La tine și au să dorească Și ei, apoi, să prăznuiască Acest Paște al Domnului, Să știe că doar omului Care-mprejur este tăiat, Dreptul acesta, îi e dat. Deci, orice parte bărbătească – Din cei cari vin să prăznuiască Paștele-acest – va fi tăiat Dar împrejur și-apoi, lăsat Ca să se-apropie de ele – Să facă Paștele acele – Căci doar atunci, omu-acel, Cu băștinașul, e la fel. Omul care nu e tăiat, Nicicum, nu trebuie lăsat, Paște să ia – se înțelege.


Dacă străinul prăznuiește Paștele Meu – căci locuiește La voi – va trebui să știe Că obligat este să ție Poruncile ce vi le-am dat Și legile ce le-am lăsat Și care sunt referitoare Direct la astă sărbătoare. Aceiași lege – să se știe – Că-n veci va trebui să fie, Pentru străinul de la voi Și pentru băștinaș apoi.”


Iată cum trebuie să stați, Când mielul o să îl mâncați: În mâini, toiege să aveți, Mijlocu-ncins să vi-l țineți; Cu-ncălțămintea în picioare, Îl veți mânca în graba mare, Căci sunt Paștele Domnului.


Să v-amintiți, neîncetat, Că-n acea vreme, v-ați aflat Fără Hristos, făr’ să vă fie, Dreptul pentru cetățenie, Recunoscut, în Israel, Lipsiți fiind, în acest fel, De legămintele pe care, Făgăduința-n ea, le are, Fără nădejde, tot mereu, Și-n lume, fără Dumnezeu.


„Mereu, fiți cu luare-aminte: Din lucrurile cele sfinte, Nu va mânca nici un străin Și nici aceia care vin, La preot, oaspeți să îi fie. De-asemenea, să se mai știe Că de la ele e oprit Și-acela care e tocmit, Cu ziua doar, ca să muncească.


Un om al Domnului s-a dus, La Eli și așa i-a spus: „Așa vorbește Dumnezeu: „Nu M-am descoperit dar Eu, Pentru a tatălui tău casă, Mai înainte ca să iasă Din a Egiptului robie?


O parte a poporului – Din Efraim sau din Manase, Din ale lui Zabulon case Și-asemenea din Isahar – Nu se sfințise. Așadar, Oameni-aceștia n-au mâncat Jertfa de Paști, cum a lăsat Moise înscris în Legea lui, După porunca Domnului. Dar Ezechia s-a rugat Lui Dumnezeu și-a cuvântat: „Domnul e bun, plin de-ndurare Și-l va ierta pe fiecare,


În sfântul Meu Locaș, apoi, Niște străini ați adus voi, A căror inimă se-arată Că împrejur nu e tăiată, Iar carnea lor, de-asemenea, Tot netăiată e și ea. Oameni-aceștia Mi-au spurcat Casa, în ea, când au intrat. Grăsimea, pâinea Mea apoi, Și sângele le-ați adus voi În fața urâciunilor Avute de al vost’ popor Și rupt-ați legământul Meu, Pe cari, cu voi, l-am făcut Eu.


Dacă a preotului fată Ajunge văduvă, vreodată, Sau dacă ea e despărțită De soț, făr’ a fi-nvrednicită Cu vreun urmaș și dacă vrea La tatăl să revină ea – La fel cum fost-a prima dată, Pe vremea când fusese fată – Are să-i fie-ngăduit Ca să mănânce, negreșit, Din hrana tatălui ei, care E preot; dar, voie nu are, Nici un străin, nicicând, din ea, Pentru mâncare, ca să ia.


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite