Moise și-Aron, apoi, s-au dus La Faraon, și-astfel i-au spus: „Domnul, Cel care e – mereu – Al lui Israel Dumnezeu, Ție-mpărate, îți vorbește: „Acuma dar, îngăduiește, Să plece-al Meu popor. Să fie Lăsat, să meargă în pustie, Unde voiesc să pregătească Un praznic și să prăznuiască În cinstea Mea, cum se cuvine.”
Exodul 10:9 - Biblia în versuri 20149 „O să luăm, cu noi, copiii, Bătrânii noști’, precum și fiii Și fiicele pe cari le-avem. Boii și oile mai vrem Să le luăm, cu noi, la drum, Pentru că trebuie acum, Ca în a Domnului onoare, Să prăznuim o sărbătoare” – Răspuns-au Moise și Aron. Gade chapit laPlis vèsyonNoua Traducere Românească9 Moise i-a răspuns: ‒ Vom merge cu tinerii și cu bătrânii noștri, cu fiii și fiicele noastre, cu turmele și cirezile noastre, pentru că avem de ținut o sărbătoare în cinstea Domnului. Gade chapit laBiblia în Versiune Actualizată 20189 Moise i-a răspuns: „Vom merge împreună cu tinerii și cu bătrânii, cu fiii noștri și cu fiicele noastre, cu turmele și cu cirezile noastre – pentru că urmează să celebrăm o sărbătoare în cinstea lui Iahve!” Gade chapit laVersiunea Biblia Romano-Catolică 20209 Moise a zis: „Vom merge cu tinerii și cu bătrânii noștri, cu fiii și fiicele noastre, cu turmele și cirezile noastre vom merge; căci pentru noi este sărbătoare a Domnului”. Gade chapit laBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu9 Moise a răspuns: „Vom merge cu copiii și cu bătrânii noștri, cu fiii și fiicele noastre, cu oile și boii noștri, căci avem să ținem o sărbătoare în cinstea Domnului.” Gade chapit laTraducere Literală Cornilescu 19319 Și Moise a zis: Vom merge cu tinerii noștri și cu bătrânii noștri, vom merge cu fiii noștri și cu fetele noastre, cu turmele noastre și cu cirezile noastre; căci avem o sărbătoare pentru Domnul. Gade chapit la |
Exodul 10:9
19 Referans Kwoze
Ei au s-asculte și-mpreună Cu toți bătrânii ce se-adună, La Faraon o să plecați Și astfel o să cuvântați: „Cel cari i-e Domn ăstui popor – E Dumnezeu Evreilor – Cu noi, acum, S-a întâlnit. De-aceea iată, am venit La tine, ca să te rugăm Să ne îngădui să plecăm, Cale de trei zile-n pustie, Unde vor trebui să fie Aduse jertfe, Domnului.”
Dar dacă astăzi nu găsiți, Cu cale, ca să Îl slujiți Pe Dumnezeu, alegeți voi, Pe cine veți sluji apoi. Slujiți, atuncea, pe acei Care erau, drept dumnezei, Pentru părinții voști’ – la care, Ei au slujit, fără-ncetare, Când, peste Râu, au locuit. Dacă găsiți că-i potrivit, Slujiți la dumnezeii lor, Sau la ai Amoriților. Acum, referitor la mine, Eu – și-a mea casă – ne vom ține, Neîncetat, de Dumnezeu Și Lui o să-I slujim, mereu.”
Cei doi, atunci, iar au vorbit: „Domnul Evreilor e Cel Cari ni S-a arătat, iar El, Aici la tine, ne-a trimis, Și ce să-ți spunem, El ne-a zis. Deci dă-ne voie, chiar acum, Să mergem, căci avem lung drum: Acesta trebuie să fie, Cale de trei zile-n pustie, Ca jertfe să-I putem aduce, Lui Dumnezeu; să nu ne-apuce, Cumva, mânia Domnului, Și-n urmă – în furia Lui – Cu ciumă, să ne pedepsească Și sabia să ne lovească.”
A lăsa turmele la voi. Ci ele vor pleca cu noi, Căci nici o unghie nu poate Rămâne-aici. Vor pleca toate. Din ele doar, lua-vom noi, Jertfe care vor fi apoi, Aduse Domnului, căci știm Cum trebuie să Îi slujim. Și doar la locul potrivit Afla-vom ce e nimerit, Din rândul turmei, să luăm, Și Domnului să-I închinăm.”
Piblisite