Biblia Todo Logo
Bib sou entènèt

- Piblisite -




Exodul 1:20 - Biblia în versuri 2014

20 Acelor moașe, Dumnezeu, Când a văzut cum s-au purtat, Le-a făcut bine. Ne-ncetat, Poporu-n număr a sporit,

Gade chapit la Kopi


Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

20 Dumnezeu le-a făcut bine moașelor, iar poporul s-a înmulțit și a ajuns foarte puternic.

Gade chapit la Kopi

Biblia în Versiune Actualizată 2018

20 Dumnezeu le-a făcut bine moașelor, iar poporul s-a înmulțit și a devenit o forță.

Gade chapit la Kopi

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

20 Dumnezeu le-a făcut bine moașelor, iar poporul s-a înmulțit și s-a întărit foarte mult.

Gade chapit la Kopi

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

20 Dumnezeu a făcut bine moașelor și poporul s-a înmulțit și a ajuns foarte mare la număr.

Gade chapit la Kopi

Traducere Literală Cornilescu 1931

20 Și Dumnezeu a făcut bine moașelor și poporul s‐a înmulțit și a ajuns foarte tare.

Gade chapit la Kopi




Exodul 1:20
17 Referans Kwoze  

Totuși, mi-am zis în gândul meu: De-o sută de ori de greșește Cel păcătos și stăruiește Într-una în greșeala lui, Eu știu că fericire nu-i, Decât pentru acela care, De Domnul, stă în ascultare. Temându-se de El, mereu Fericiți fi-vor – vă spun eu.


Bine-i de cel neprihănit: Acela este fericit, Pentru că are să adune Roade, din faptele lui bune.


Înșelător câștig primește Cel rău; celui cari răspândește Neprihănirea, îi e dată Dreaptă și-adevărată plată.


Nedrept, nu este Dumnezeu, Ci drept Se-arată El, mereu. De-aceea, fără îndoială, Nu uită-a voastră osteneală, Nici dragostea ce-o arătați Numelui Lui – dragii mei frați – Sau faptul că, neîncetat, La sfinți, voi, ajutor ați dat.


El i-a hrănit, de bună seamă, Pe cei cari poartă de El teamă. De legământul Său, mereu, Își amintește Dumnezeu.


Cât despre bunătatea Lui, Eu știu că îndurarea-I mare – Din neam, în neam – peste cei care Se tem de El, se va întinde.


El le va spune, imediat: „Când ăstora mici frați ai Mei – Neînsemnați, șterși, mărunței – Aceste lucruri, le-ați făcut, Atuncea – trebuie știut – Că nu le-ați făcut lor, ci Mie!”


Cine-un pahar va da să bea – De apă rece – unuia Dintre acești micuți, să creadă Că plata are să și-o vadă.”


Cine, milă, va arăta Săracului, va-mprumuta Pe Dumnezeu, iar El va ști Cu bine-apoi a-l răsplăti.


El împlinește, răbdător, Toate dorințele celor Care vădesc – de bună seamă – Că știu, de El, să aibă teamă. Domnul aude glasul lor Și le dă, grabnic, ajutor.


Pe cât – față de-acest pământ – Înalte cerurile sânt, Tot pe atât este de mare Și bunătatea cea pe care O are Domnul pentru cel Cari teamă va avea de El.


Da, mântuirea Domnului E-aproape de oamenii Lui Care vădesc în orice vreme, Cum că de El știu a se teme, Pentru ca în a noastră țară, Slava să locuiască, iară.


Căci ale mele jurăminte, Doar Tu le-asculți, o Doamne Sfinte, Și-o moștenire-mi dăruiești, De care îi învrednicești Pe toți cei cari în astă lume Știu să se teamă de-al Tău Nume.


Și-oricât de tare-i asupreau, Poporul tot s-a înmulțit, Până-n-tratât că s-a scârbit Egiptul, de neamul acel.


Ai lui Israel fii sporiră În număr și se înmulțiră Atât de mult, de au umplut Al Egiptenilor ținut.


Dar moașele, la un ison, I-au dat răspuns, lui Faraon: „Femeile Evreilor, Nu-s ale Egiptenilor. Sunt tari și pot să zămislească, Mai înainte să sosească Moașa. Așa este mereu.”


Swiv nou:

Piblisite


Piblisite