9 Aceasta-i o asemănare Cu vremile de-acum, în care, Daruri și jertfe se aduc, Însă, acestea nu îl duc, Pe cel cari astfel se închină, Spre a atinge o deplină Desăvârșire, potrivită Cu cea care este dorită De al său cuget, negreșit.
9 Aceste lucruri sunt un simbol pentru ce se întâmplă acum, când darurile și sacrificarea animalelor nu oferă închinătorului o conștiință perfect curată.
9 Aceasta era o asemănare pentru vremurile de acum, când se aduc daruri și jertfe care nu pot duce pe cel ce se închină în felul acesta la desăvârșirea cerută de cugetul lui.
Și ce este aceasta, oare? Icoana închipuitoare Care, acum, vă mântuiește; Ea, prin botez, se definește, Prin care nu te curățești De-ntinăciunile trupești, Ci el trebuie ca să fie A sufletului mărturie – E mărturia ce s-a dat De către cugetul curat, În fața Domnului – prinos – Prin învierea lui Hristos
„Într-adevăr, preotul care Ales este, drept preot mare, Din mijlocul oamenilor, E pus în slujba tuturor, În lucrurile privitoare La Dumnezeu. Astfel, el are Să ducă darurile date Și jertfele pentru păcate.
Dar totuși, moartea a domnit – De la Adam – și-a stăpânit Până la Moise, peste cei Care-au păcătuit; dar ei N-au săvârșit nici o călcare A Legii – asemănătoare Cu-a lui Adam – cari se vădește Icoana ce pre-nchipuiește, În arătarea ei deplină, Pe Cel care avea să vină.
Că Dumnezeu e, negreșit, Cel care poate să lucreze Și chiar pe morți să-i învieze. Cu-ncredere, pot spune-apoi, Că și-a primit fiu-napoi, De parcă, cu adevărat, Din morți, fusese înviat.
Hristos – să știe fiecare – Că nu-ntr-un loc de închinare, Făcut de om, S-a așezat, Ci El, în ceruri, a intrat, Unde, la Dumnezeu apoi, Avea a merge, pentru noi.
Dacă putea fi căpătată Desăvârșirea tuturor, Prin preoții Leviți – căci lor Li s-a adus Legea pe care, Acum, al nost’ popor o are – De ce dar, să se mai ridice Un alt preot, de cari se zice Că-i preot – fără îndoială – „După o altă rânduială, A lui Melhisedec anume”, Nu după cea cari, astă lume, A noastră, o cunoaște bine Și care de Aron se ține?
Atuncea, Legea se vădește, Cumva, că se împotrivește, Făgăduințelor știute Că sunt, de Dumnezeu, făcute? Nu, nicidecum! De-ar fi fost dată O Lege, prin cari, căpătată Ar fi fost viața, se-nțelege, Precum că tot aceeași Lege Ar fi adus neprihănire Atunci, pentru întreaga fire.