Evrei 5:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ Iar cel care obișnuiește, Cu lapte doar, de se hrănește, A fi un prunc e dovedit Ce nu este obișnuit Cu un cuvânt, cu o vorbire, Cari spune de neprihănire.

Plis vèsyon

Noua Traducere Românească

¹³ Căci oricine se hrănește cu lapte este nepriceput în ce privește învățătura despre dreptate, fiindcă este un copilaș.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Iar cine se hrănește numai cu „lapte”, nu este familiarizat cu învățătura despre dreptate, pentru că este „copil”.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Cine se hrănește cu lapte nu este deprins cu învățătura dreptății, pentru că este un copil.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹³ Fiindcă oricine se hrăneşte cu lapte, este nepriceput în învăţătura despre îndreptăţire şi este încă prunc.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Și oricine nu se hrănește decât cu lapte nu este obișnuit cu cuvântul despre neprihănire, căci este un prunc.

Evrei 5:13 Referans Kwoze

1 Petru 2:2

Asemenea ca niște prunci Cari, de curând, născuți sunteți, Lapte duhovnicesc, să vreți A căpăta, să creșteți voi – Prin el – spre mântuire-apoi,

1 Corinteni 14:20

Deci fraților, luați aminte: Nu v-arătați, copii, la minte, Ci-n răutăți, căci doar atunci Eu vă îndemn, ca să fiți prunci. La minte, fiți ca și cei cari Au dovedit că-s oameni mari.

2 Timotei 3:16

Toată Scriptura-i insuflată De Dumnezeu, și e lăsată, Ca să îi fie de folos Celui ce este credincios, Pentru că ea e în măsură Să-i dea, mereu, învățătură, Să-l mustre, să-l îndrepte iar, Să-i dea înțelepciune-n dar, Ca să se salte peste fire, Crescând întru neprihănire,

Isaia 28:9

Iar ei, astfel, au întrebat: „Pe cine vrea el, să învețe Înțelepciunea, dând povețe? Cui vrea să dea, fără măsură, Atât de multă-nvățătură? Unor copii abia-nțărcați, Cari de la țâță sunt luați?

Efeseni 4:14

Atunci, copii, n-o să mai fim Și nici nu o să mai plutim, Încoace-ncolo, tulburați Și, de învățături purtați – Prin viclenia unora Și șiretenia altora – Cari știu a folosi, din fire, Mijloacele de amăgire;

1 Corinteni 3:1

„Cât despre mine, fraților, Iată, vă spun dar, tuturor, Că n-am putut să vă vorbesc Ca unui om duhovnicesc, Ci nevoit am fost apoi – În vremea când vorbeam cu voi – În mod firesc să vă vorbesc, La fel ca omului lumesc, Pentru că, în Hristos, atunci, Fuseseră-ți doar niște prunci.

2 Corinteni 3:9

Când slujba, cea aducătoare Doar de osândă, e slăvită, Cu cât mai mult e depășită – În slavă – cea cari, peste fire, Aduce-va neprihănire?

1 Corinteni 13:11

Pe vremea când, copil, eram, Ca și copiii, eu vorbeam; Ca un copil, eu am gândit Și, tot așa, am și simțit. Acum, om mare, mă găsesc, Iar tot ce-a fost copilăresc, În mine, e – de mult – uitat, Pentru că fost-a lepădat.

Psalmi 119:123

Topită e a mea privire, După nespusa-Ți mântuire Și-ntreaga mea ființă-așteaptă, Făgăduința Ta cea dreaptă.

Marcu 10:15

Împărăția Domnului, Nu va fi dată omului, Decât atunci când va să știe Precum e un copil să fie, Și-asemeni lui, să o primească. Altfel, nu o s-o dobândească Și nu va intra-n veci, în ea, Oricât de mult, omul ar vrea.”

Matei 11:25

Apoi, El a continuat: „Tată, în veci, fii lăudat, Că aste lucruri, le-ai ascuns De înțelepți; de nepătruns Sunt pentru cel ce-i iscusit. Tu, însă, le-ai descoperit

Romani 2:20

Căci ai povețe, în cuvinte, Pentru acei lipsiți de minte, Pentru că ești învățător Al celui ce-i neștiutor, Căci ai primit, prin Lege-n dar, Al cunoștinței îndreptar Și-al adevărului deplin;

2 Ioan 1:11

Căci cel care l-a întâlnit Pe acel om, și i-a urat Un „Bun venit!”, s-a arătat Cum că părtaș, atunci, se poate La fapte rele-a se socoate.